Camilla Lackberg a scris şapte romane de succes în limba ei maternă, suedeza, dar până acum nimeni nu s-a deranjat să traducă şi să publice niciunul dintre ele în Statele Unite. Succesul de care scritoarea de bucură în prezent se datorează unei hackeriţe bisexuale cu multe tatuaje, Lisbeth Salander, personajul principal al cărţii „Fata cu un dragon tatuat” scrisă de Stieg Larsson.
Editorii şi librarii se grăbesc să găsească romane nordice noir care să continue trilogia Millennium a lui Stieg Larsson, devenită celebră prin personajele doamnei Salander si jurnalistul de investigaţii Mikael Blomkvist. Cărţile au devenit un fenomen după ce s-au vândut în 6 milioane de exemplare în Statele Unite şi 35 de milioane de exemplare în toată lumea – un număr de aproape patru ori mai mare decât populaţia din Suedia. A treia şi ultima carte din această serie, „Fata care a lovit cuibul de viespi”, a fost publicată luna trecută în Statele Unite de editura Alfred A. Knopf şi a devenit instantaneu o cartea care „trebuie citită” în această vară.
Scriitorul Stieg Larsson a murit în anul 2004 la vârsta de 50 de ani. Astfel, seria de romane este aparent la capăt deşi apetitul publicului pentru haosul scandinav creat de Larsson este la apogeu. Toţi cititorii care au citit Cuibul de viespi se întreabă „Ce au de gând să facă personajele în continuare? Un manuscris neterminat poate extinde seria. „Am o presimţire că fiecare editură va publica noul Stieg Larsson”, spune Stan Hynds, cumpărător de cărţi de la o librărie din Manchester.
În ulimele decenii, romanele poliţiste scandinave au devenit populare printre cititorii pasionaţi de literatura de suspans. Nici operele romancierului Henning Mankell care s-au vândut foarte bine, nu au reuşit să devină cunoscute în Statele Unite.
Formula de succes include, adesea, un decor rece şi un detectiv cărunt care consumă prea multă cafea şi junk food. Coperţile cărţilor sunt, de obicei, sumbre, cu imagini ale unor lacuri îngheţate, păduri sterpe şi urme de sânge. „Protagoniştii lor sunt agresivi, cinici, dar mai subtili decât în romanele poliţiste americane”, a declarat Dave Callanan, un senior editor de cărti la Amazon.com.
Cărţile scriitorilor scandinavi care aveau doar câţiva fani devotaţi, sunt acum pe rafturile magazinelor alături de seria extrem de populară a lui Larsson. Interesul mare pentru cărţile Larsson a determinat personalul de la librările Powell să creeze o secţiune specială în magazin pentru literatura poliţistă scandinavă scrisă de Karin Fossum, Nesbo Jo, Eriksson Kjell si Sigurðardóttir Yrsa.
La librăria Powell din Portland, seria Millennium se vinde foarte repede – cel puţin 1500 de bucăţi pe săptămână – de aceea angajaţii îi spun „Fata care ne plăteşte salariile pentru următoarele câteva luni”. Clienţii au cumpărat toate cele trei cărţi şi vor ceva similar.
În martie, un mister de Mankell, autor care publică romane în Suedia din 1973, a ajuns pentru prima dată pe lista best-seller-urilor de la New York Times. Editura Minotaur Books va lansa în toamnă cartea „Hipotermia” a autorului islandez Arnaldur Indridason care se adresează fanilor romanelor lui Larsson. În acelaşi timp, editura Knopf a semnat recent un contract pe trei cărţi cu Nesbo, un romancier norvegian. În septembrie, editura Pantheon plănuieşte să publice „Între dor de vara şi sfârşit de iarnă” de Leif GW Persson, un alt potenţial follow-up al trilogiei lui Larsson.
„Cred ca cititorii lui Larsson vor aprecia şi ceilalţi scriitori scandinavi”, a declarat Sonny Mehta, preşedinte al editurii Knopf Doubleday.
După doar câteva luni de la publicarea în America a romanului „Fata cu un dragon tatuat”, Jessica Case, un editor de la Pegasus Books, a început să se intereseze de autoarea Camilla Lackberg. Fostă economistă, este autoarea unor best-seller-uri în Suedia dar o necunoscută în Statele Unite. Editorul i-a dat lui Lackberg un avans considerabil – „unul dintre cele mai mari avansuri pe care le-am plătit vreodată”, a declarat Case – şi a planificat cu atenţie debutul american al primei sale cărţi „Prinţesa de gheaţă”, astfel încât să nu se suprapună cu lansarea „Cuibului de viespi” a lui Larsson.
Formatul de succes scandinav a inspirat mai mulţi scriitori de literatură de aventură. James Patterson, prolific autor de thrillere primejdioase, a scris împreună cu Liza Marklund, o scriitoare suedeză, cartea „The Postcard Killers” a cărei acţiune se petrece în Stockholm. Patterson a insistat însă că el nu a încercat să îl copieze pe Larsson. „Colaborarea cu un scriitor scandinav a fost întâmplătoare”, a spus el într-un interviu. Timp de 10 ani, am ştiut că romanele cu vampiri vor fi avea succes şi totuşi nu scris cărţi de genul acesta”, a spus Patterson.
„Dacă încerci să dublezi aceeaşi experienţă, vei dezamăgi cititorii”, spune Cathy Langer cumpărătorul de cărţi pentru magazinele Tattered Cover din Denver. Aşadar, succesul romanelor lui Larsson nu este asigurat doar de plasarea acţiunii în decorul scandinav, ci datorită scopului lor ambiţios, personajelor puternice şi stilului scriitoricesc.
