Vineri, la ora 18.00, în Salonul „Carol I“ al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române, ediția a VII-a.
Gabriela Adameşteanu este câştigătoarea Premiului „Şerban Cioculescu – memorialistică și istorie literară” pentru volumul „Anii romantici”, apărut la Editura Polirom.
Juriul Premiilor Muzeului Național al Literaturii Române a fost format din Eugen Simion, Silviu Angelescu, Mircea Martin, Ioan Cristescu și Lucian Chișu.
Volumul “Anii romantici” a fost distins, de asemenea, cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România, ediţia 2015, Premiul revistei Observator Cultural, ediţia 2015, secţiunea „Memorialistică”, şi a fost nominalizat la Premiul Cartea Anului 2014, acordat de revista România Literară, la Marele Premiu al Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj, 2014, şi la Premiile Galei Industriei de Carte din România, ediţia 2015, secţiunea „Nonficțiune”.
„Multă vreme n-am putut înţelege de ce un prozator şi-ar risipi forţele şi timpul într-un jurnal zilnic sau, la fel de rău, într-o carte de amintiri. Oricâte exemple celebre am avut la îndemână, ele nu mă clinteau din părerea mea. Şi, de fapt, tot asta gândesc şi azi, după ce, aproape contra voinţei mele, am scris această carte; şi nu exclud că aş mai putea scrie şi altele, în acelaşi gen.
Pentru mine, cartea aceasta reprezintă o victorie a vieţii contra imaginaţiei, a realităţii contra ficţiunii. Dar poate şi ce am scris aici este tot ficţiune, ficţiunea mea despre viaţa trăită sub semnul miracolului istoric şi al neliniştii că ne vom întoarce de unde scăpaserăm”, spune Gabriela Adameşteanu.
Scriitoare emblematică, Gabriela Adameşteanu este absolventă a Facultăţii de Litere. Până în 1990, redactor de dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor de literatură română (timp de 5 ani). A condus revista „22“ (timp de 13 ani) şi suplimentul ei, “Bucureştiul cultural” (timp de 7 ani). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism, atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014).
Romanul ei “Dimineaţă pierdută” a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra, cu o distribuţie de aur (formată din Rodica Tapalagă, Tamara Buciuceanu, Irina Petrescu, Gina Patrichi, Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Tora Vasilescu, Răzvan Ionescu şi Mihai Constantin) într-un spectacol devenit clasic.
Are patru romane publicate (“Drumul egal al fiecărei zile”, 1975; “Dimineaţă pierdută”, 1984; “Întâlnirea”, 2007; “Provizorat”, 2011), două volume de proză scurtă (“Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă”, 1979; “Vară-primăvară”, 1989), două volume de jurnalism (“Obsesia politicii”, 1995; “Cele două Românii”, 2000), un volum de memorialistică (“Anii romantici”, 2014) şi două romane traduse din franceză (unul în colaborare). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.
