În ciuda codului galben de ploi, publicul a luat cu asalt în weekend sălile de teatru pentru a vedea spectacolele programate în cadrul Festivalului European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR). După ce şi-au făcut datoria de spectatori, timişorenii au dat apoi năvală la evenimentele organizate în cadrul Nopţii Muzeelor.
Sâmbătă, la festival, s-au jucat spectacolele “Efectul Genovese”, de Alina Nelega, regia Gavril Cadariu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”, şi “Dontcrybaby”, de Catinca Drăgănescu și Eugen Jebeleanu, regia Eugen Jebeleanu (Teatrul Luni de la GreenHours și Compagnie 28).
Prin intermediul piesei “Efectul Genovese”, Alina Nelega, care a primit anul acesta premiul de dramaturgie acordat de UNITER, interoghează o lume care ani de zile a ascuns, în spatele firescului vieţii de zi cu zi, în spatele unei aparenţe de normalitate, pasivitatea colectivă şi acceptarea participativă a acestei infestări generale. În spectacolul realizat de Gavril Cadariu, personajele se înfruntă, într-un spaţiu gol, circular, o arenă a vieţii, folosind doar forţa propriilor argumente şi lăsând conflictul să-şi atingă tensiunile conţinute.
Explozie de imaginaţie. Aceasta pare a fi cheia reuşitei spectacolului-performance, “Dontcrybaby”, semnat de Eugen Jebeleanu. Pe un text fragmentar (Catinca Drăgănescu), ce îmbină monoloagele cu scenele scurte şi intervenţiile „din spate” ale DJ-ului, printr-o dinamică dată de construcţia scenică – actorii preiau personajele unul de la celălalt, interpretându-le pe rând –, spectacolul, în fapt, este un remix al unui basm cvasicunoscut. Aparent inocent, se pun întrebări la care răspunsul este greu dat, privind graniţa dintre vină şi nevinovăţie, sau raportul dintre victimă și circumstanţă.
Duminică, în ultima zi a primei sesiuni FEST-FDR, au fost programate trei spectacole: “Pisica verde”, de Elise Wilk, regia Cristi Juncu (Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” București); “Dreaming România”, de Mihai Pintilei-Jabeniţan, creație colectivă (Asociaţia Centrul Multimedia Teatru Fix, Iaşi), şi “Cabaretul cuvintelor”, de Matei Vişniec, regia Ștefan Iordănescu (Teatrul Naţional Timișoara). Despre “Pisica verde”, autoarea textului scria: „Pisica verde spune povestea a şase adolescenţi dintr-un oraş de provincie şi a unei seri de sâmbătă care le va schimba vieţile pentru totdeauna. (…) Pisica verde spune o poveste de dragoste. Ca multe poveşti de dragoste din adolescenţă, e vorba despre o iubire neîmpărtăşită. Pisica verde spune o poveste despre o crimă. E o poveste pe care o ştim cu toţii: am citit-o în ziar sau am văzut-o la ştiri”.
Realizat ca o creaţie colectivă a actorilor protagonişti în spectacol, “Dreaming România” este un comentariu când sarcastic, când plin de ironie la adresa unor tipare socio-politice ale României. Trecerile alerte între scene, verva replicii, dar şi verva interpretării sunt atuurile acestei creaţii.
“Cabaretul cuvintelor”, una dintre cele mai recente piese scrise de Matei Vişniec, pare a fi doar un joc. Un joc al sunetelor, literelor, cuvintelor, cele care se lasă şi nu se lasă prinse în forme, pentru a se umple de sensuri şi a da naştere limbajului. Dinamic, imaginativ, spectacolul devine şi el joc-ul ce ne vorbeşte despre comunicare, într-un timp în care aceasta se află la graniţa imploziei.
