Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Goethe din Bucureşti vă invită să vizitaţi expoziţia monografică ”Lucian Bernhard – publicitate şi design la începutul secolului XX”.
Expoziţia cuprinde 218 lucrări din creaţia artistului: afişe, plăci emailate, afişete, timbre pentru reclamă, obiecte promoţionale, ambalaje, fonturi, design de carte şi revistă etc.
Selecţia oferă o imagine de ansamblu asupra strălucitei cariere a lui Lucian Bernhard, care se întinde de-a lungul a 70 de ani şi a două continente: Europa şi America. Afirmarea lui Lucian Bernhard coincide cu perioada de maximă înflorire a afişului şi a designului publicitar în Germania, la începutul secolului XX. Bernhard soseşte la Berlin în 1901, la 18 ani, iar doi ani mai târziu era considerat inventatorul unui nou tip de afiş: afişul-obiect (Sachplakat). Creaţia sa pentru chibriturile Priester (1903) a ajuns celebră sub numele de „Berliner Sachplakat” şi a marcat începutul unui nou concept în publicitatea comercială.
Prin noul tip de afiş, produsul trebuia promovat în prim-plan, fără înfrumuseţările alegorice şi ornamentale tipice la vremea respectivă, astfel ca numele companiei să fie scos în evidenţă. Această tendinţă de obiectivare a dus la o inovaţie, iar Bernhard a devenit unul dintre cei mai de succes artişti publicitari.
Abilitatea de a combina o multitudine de posibilităţi de design cu un logo specific şi clar l-a făcut pe Bernhard interesant pentru companiile care doreau să prezinte consumatorului o imagine nouă, modernă. În 1908 Bernhard a realizat afişul pentru firma producătoare de pantofi Stiller, afiş considerat astăzi un opus magnum al artei publicitare germane, intens reprodus în cărţi şi reviste.
În 1911, Bernhard a început să lucreze pentru producătorul de ţigări berlinez Manoli, pentru care a realizat nu numai afişe, ambalaje şi reclame, ci şi toate dotările din magazine, elementele de design pentru vitrine, faţada şi zonele pentru expunerea produselor.
În 1914 a creat pentru Bosch motivul cu care compania se identifică şi pe care îl mai foloseşte încă în reclame (deşi a suferit numeroase modificări): bujia Bosch din care iese un fulger. Printre logourile şi mărcile create de Bernhard care sunt folosite şi astăzi se numără cele pentru Stiller (1908), Audi (1920), compania germană de film UFA (1921), compania americană producătoare de tocuri şi tălpi pentru pantofi Cat’s Paw (1944).
În 1923, Lucian Bernhard a acceptat invitaţia de a participa la un turneu de prelegeri pe întreg cuprinsul Statelor Unite şi a decis să rămână acolo, stabilindu-se la New York. Printre cele mai semnificative comenzi din cariera lui americană se numără: campania publicitară pentru producătorul de sirop de tuse REM (1926), afişele create timp de 17 ani pentru compania petrolieră Amoco, afişul pentru Pepsi Cola (1955), alături de numeroase proiecte de design interior. Către sfârşitul vieţii, Lucian Bernhard s-a retras treptat din activităţile profesionale, dedicându-se din ce în ce mai mult artelor frumoase. Astăzi el este recunoscut în istoria artei ca unul dintre pionierii artei publicitare din secolul XX.
