Am participat săptămâna trecută în oraşul Bistriţa la un incitant simpozion cu titlul „Provocările bioeticii creştine în era noilor tehnologii medicale”. Organizatorii, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB Cluj-Napoca şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, au deja o bună tradiţie căci acesta a fost al nouălea Seminar Ortodox de Medicină şi Teologie.Dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost lipsa de prejudecăţi a participan-ţilor, majoritatea – clerici, medici sau jurişti, cercetători, universitari – au avut expuneri pline de miez, nonconjucturale. Apoi este foarte tonic să constaţi că după expunerea unui medic sau a unui jurist, moderatorul, în cazul acesta era chiar PS Irineu Bistriţeanu, reprezentantul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, declară că şi-a notat întrebări (pertinente) la care Biserica încă nu are răspuns şi că are de meditat. Dar astfel de întruniri sunt ziditoare pentru toată lumea căci descoperi un creştinism viu, dincolo de lozincile obişnuite, întâlneşti oameni cu bună priză la realitatea postmodernă care ştiu a problematiza, preoţi deschişi dialogului cu ştiinţele fără a scoate din mâneca dogmatică răspunsuri gata făcute, medici frământaţi de semnificaţiile spirituale ale noilor tehnologii care năvălesc peste noi din ce în ce mai abrupt, jurişti cu reale cunoştinţe duhovniceşti. Cu alte cuvinte, îl voi cita pe prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, coordonatorul acestor întâlniri: „Eu prefer în continuare Biblia care nu ne propune să ne plasăm în faţa vieţii, ci în interiorul ei”…
