"Odata, un ucenic s-a intalnit in pustie cu doisprezece pustnici zdrentarosi. Vino cu noi, i-au spus ei. Dar el nu s-a dus; poate ca i-a fost frica. Intorcandu-se la chilie, i-a povestit parintelui sau duhovnic intreaga intamplare, iar acesta i-a spus: Trebuia sa te duci cu ei, macar ca sa vezi unde locuiesc. si astfel, ucenicul nu i-a mai intalnit niciodata pe pustnicii aceia necunoscuti." Povestirea de mai sus este preluata dintr-o carte aparuta recent, intitulata "Pustnicii nevazuti ai Athosului. Misterul pustiei athonite", scrisa de Monahul Vlasie Aghioritul (Editura Panaghia, 2008, trad. Anastasia si Marcela Baliakou). Aceasta tema, cea a ascetilor care au puterea de a locui nevazuti in anumite spatii retrase, o vom intalni in numeroase religii. Este o traditie multimilenara pe care o regasesti incepand cu China antica si India, pana in iudaism si islam.
Cartea nu face, desigur, o asemenea panoramare, ci vorbeste strict despre Sf. Munte Athos adunand neasteptat de multe relatari despre prezenta unor astfel de pustnici acolo. In plus, intr-un capitol aparte relateaza povestiri asemanatoare de pe Muntele Sinai si de la Aghiofarango – Creta. Fenomenologia acestui subiect este stufoasa si fascinanta. Unii dintre acesti sfinti nevazuti traiesc realmente in spatiul nostru, pare-se, dar au puterea de a se face nevazuti pentru a nu fi deranjati. Altii, conform traditiilor spirituale, traiesc pe alte taramuri, prin excelenta sacre, si se fac vizibili rareori pentru a transmite vreun mesaj important, pentru a ajuta etc. Beneficiarii pamanteni ai intalnirii cu acestia sunt oameni alesi.
…As putea sa sporesc marturiile din carte cu inca una. Un calugar roman care inca mai este printre noi a locuit ceva vreme vreme la Sf. Munte. Mi-a povestit ca, la un moment dat, in timp ce mergea pe jos intre doua manastiri din Sf. Munte, a aparut din senin un calugar care i-a vorbit direct pe limba romana, i-a spus direct pe nume, incredintandu-l ca are de facut o treaba buna pe-acolo, si a disparut la fel de brusc si misterios. Alte astfel de relatari exista despre un anumit spatiu din Muntii Neamtului. Oricum, conform marturiilor, pana spre mijlocul secolului trecut, Muntii Neamtului erau plini de pustnici. Pr. Cleopa este unul dintre cei care i-a mai intalnit pe multi dintre acestia, pe cand era cioban si abia intrase in viata monahala.
Unii cred ca ar putea fi vorba doar despre nevoia de poveste si de miracol a omului simplu. Se prea poate ca multe dintre relatari sa fie simple inchipuiri. Dar asta nu e totul, dincolo de fascinatia pentru supranatural raman faptele. Pentru un cercetator al fenomenului religios, pentru un om atent la cele ce se-ntampla in lumea aceasta, faptele despre care vorbim sunt (aproape) banale. Caci fac parte dintr-o altfel de realitate, sau, mai exact, dintr-o extensie a realitatii in care vietuim acum. Important este cum facem fata, cum ne vom schimba viata personala in urma unor astfel de intamplari…
