Profesorul Emil Haţieganu a înfiinţat Comunitatea Naţională Română, organismul de reprezentare pentru românii ardeleni, precum şi gazeta „Tribuna Ardealului”.
Comemorăm, ca în fiecare an, urmările agresiunilor săvârşite în Ardealul de Nord, după ce fasciştii italieni şi hitleriştii au impus românilor, în august 1940, cedarea unui mare teritoriu din Ardealul de Nord Ungariei. România a pierdut, prin Diktatul de la Viena, o treime din teritoriu şi o treime din populaţie. Ce a fost, din punct de vedere diplomatic şi militar, ştim.
Dar poate mai puţini ştiu ce s-a întâmplat cu românii rămaşi în teritoriul vremelnic ocupat şi, mai ales, ce s-a întâmplat la Cluj în anii aceia. Prof. dr. Emil Haţieganu, fost ministru, a înfiinţat, după cedarea Transilvaniei de Nord, „Tribuna Ardealului”, o gazetă românească „pentru românii doritori să ştie ce se petrece în lume şi în ţară”. Ea a apărut cu sprijinul celor mai mulţi români care le scriau: „Dumnezeu să vă ajute!”… Apoi au editat Calendarul – „Tribuna Ardealului”, pe coperta căruia au pus icoana ţăranului Moş Turda, fost primar în Săpânţa Maramureşului, care ne apare azi ca o figură de dac autentic.
Mesaje de la episcopi
Iar în cuprinsul calendarului, format carte, semnează episcopul ortodox Nicolae Colan, singurul ierarh neunit care a rămas să îi păstorească pe credincioşii din teritoriul ocupat, un text intitulat „Iubiţi-vă frăţeşte, căci din iubire izvorăşte adevărata pacea sufletească”. De asemenea, incisiv ne apare astăzi mesajul episcopului dr. Iuliu Hossu, conducătorul eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, în textul intitulat „Sufletul mai presus de toate!”. Iar episcopul auxiliar unit de Oradea Ioan Suciu,în textul intitulat „Sub semnul sâmgelui”, afirma: „Vara aceasta am străbătut multe sate, şi de la şes, şi de la munte, din văi şi de pe coline, şi am văzut mult amar şi mult alean, dar creştinii care veneau să se adape la «Sângele Domnului» îşi simţiau lacrimile lor, ce la început erau de plumb arzător, preschimbându-se apoi în surâs de încredere şi pace”.
Pe de altă parte, Gheorghe Dâncuş, redactorul cultural al ziarului „Tribuna Ardealului”, comentează într-un text extrem de cald folclorul românesc sau, cum zicea el, „Sufletul Nostru”. El relata faptul că atât ziarul la care lucrează, cât şi gazeta „Săptămâna”, ca şi şcolile normale confesionale sau cărţile pe care le publica episcopul Nicolae Colan în colecţia intitulată „Cărţile vieţii” ori ale profesorului E. Haţieganu în „Biblioteca Tribunei Ardealului”, toate erau de mare valoare pentru păstrarea graiului strămoşesc şi a tradiţiilor româneşti. Desigur, conţinutul este mult mai bogat. Din el nu lipsesc poezii din Eminescu, obiceiuri de nuntă ţărănească culese de E. Nicoară, frumos ilustate, dar şi materiale politice precum textul „Prigoana Religioasă În Ţara Sovietică” de pr. Ioan Giorgescu.
Mai aflăm informaţii despre pelerinajul românilor la mănăstirile Bixadului, Niculei, Rohia sau la cea din Tropiţa şi Moisei. Instituţii de cult care susţineau speranţa românilor că foarte curând Ardealul de Nord, răpit hoţeşte, va reveni la patria mamă. Să-i omagiem pe colegii noştri jurnalişti de atunci Gheorghe Giurgiu, prim-redactor, Iacob Tis, dr. Aurel Socol, Tiberiu Orosfăianu, Ileana Hodiş şi Nemeş B. Aurelia. Şi, desigur, revenim la iniţiatorul acestei mişcări româneşti, prof dr. Emil Haţieganu, cel care a pus şi bazele organismului de reprezentare a românilor din părţile ocupate de Ungaria horthystă, Comunitatea Naţională Română, şi care, în Calendarul din 1941, spunea: „Noi avem un singur gând: să trimitem zi de zi fraţilor noştri – în aceste vremi de grea încercare – cu cuvinte de mângâiere şi îmbărbătare”.
