Reporterii prestigioasei reviste de călătorii „Lonely Planet” pornesc din nou pe urmele lui Dracula şi a domnitorilor din fostele principate româneşti, lăsând la o parte consternarea faţă de faptul că aceşti lideri au fost sanctificaţi şi au statutul de eroi, în ciuda torturilor de o cruzime ieşită din comun pe care le aplicau inamicilor, scrie BBC. Reportajul despre România va fi inclus în ghidul pentru Europa de Est al publicaţiei.
Cu mult timp înainte ca volumul lui Bram Stoker despre Dracula să devină un bestseller şi să nască o obsesie la nivel mondial pentru vampiri, conducătorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş genera controverse datorită repetatelor victorii împotriva otomanilor, dar şi din cauza metodelor sale de tortură considerate a fi printre cele mai înspăimântătoare, relatează BBC.
Numele lui Vlad Ţepeş este asociat cu cele mai groaznice cazne pe care cineva şi le poate imagina: de la metoda care i-a şi adus numele de „Ţepeş”, până la torturi draconice cum ar fi fierberea sau îngroparea de vii a nelegiutorilor. Sadismul conducătorului muntean este demonstrat de pedeapsa cu trasul în ţeapă, o metodă de tortură care cauza dureri înfiorătoare pentru că moartea survenea la cel puţin 48 de ore după ce învinuitul era ridicat în ţeapă.
Această practică nu era, însă, neobişnuită în Evul Mediu. Se spune că vărul crudului domnitor, Ştefan cel Mare, cel mai apreciat dintre toţi conducătorii Moldovei, a tras în aceeaşi ţeapă, unul peste celălalt, 2.300 de prizonieri turci în anul 1473. Ceea ce, narează reporterul BBC, nu a împiedicat poporul român să îl sanctifice.
Una dintre legendele care planează în jurul lui Vlad Ţepeş relatează cum, în 1462, când sultanul Mehmed al II-lea a intrat în Ţara Românească cu o armată de 90.000 de oameni au fost întâmpinaţi de „o pădure” de 20.000 de ţepe în care erau înfipţi tot atâţia soldaţi, care fuseseră luaţi prizonieri într-un atac anterior al otomanilor. Lupta dintre armata demoralizată a lui Mehmed al II-lea şi soldaţii lui Ţepeş – temuţi pentru tacticile de gherilă pe care le foloseau în confruntările armate – a fost lipsită de succes pentru cotropitori.
Ţepeş – un izvor nesecat de legende pentru turişti
Vlad Ţepeş a rămas un erou în conştiinţa comună a românilor, chiar dacă imaginea acestuia este acum „contaminată” de legendele cu vampiri care roiesc în jurul acestui personaj istoric. Faptele istorice consemnate de cronici nu au rezistat în faţa nevoii de câştig din turism şi au fost copleşite de imaginea conducătorului valah în postura de vampir inscripţionată pe tricouri şi pe căni de cafea.
Exploatarea constantă a acestei imagini a făcut din castelul Bran (în care Vlad Ţepeş nici nu a locuit vreodată, de fapt se crede că nici nu ar fi călcat prin regiune) un epicentru al valurilor de exploratori amatori de legende cu vampiri. De fapt, domiciliul real al acestuia a fost cetatea Poienari, construită în stâncă, în muntele Cetatea, la 4 kilometri de barajul Vidraru, pe care reporterul BBC o caracterizează ca fiind „atât de departe de cărările arhicunoscute de turişti, încât doar câţiva istorici, câţiva pasionaţi şi poate şoferi rătăciţi mai ajung la ea”.
Cetatea a fost ridicată pe ruinele unei fortăreţe de către prizonierii turci în anul 1459, pentru a servi drept refugiu pentru domnitori, fiind greu de observat de inamici. Construcţia se presupune că a fost avariată în urma unui cutremur şi o parte din aceasta s-a prăbuşit în anul 1888. Ceea ce se poate vizita în prezent este doar o urmă a impresionantelor turnuri de odinioară, imagine înfrumuseţată de splendidul peisaj muntos din regiune. Dar, este în acelaşi timp un obiectiv turistic destinat celor cu antrenamentele la zi pentru că accesul la această cetate se face urcând peste 1.400 de trepte.
