Toate pensiile militarilor vor fi afectate de prevederile viitoarei Legi a sistemului unitar de pensii, cadrele militare urmând să piardă între 19 şi 69% din pensiile actuale, potrivit simulărilor făcute de Ministerul Muncii, se arată într-un document al Ministerului Apărării, obţinut de NewsIn.
„La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul informatic asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor care a fost obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii. În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi”, se arată în documentul MApN, obţinut de NewsIn.
De asemenea, Ministerul Apărării susţine că suma care ar putea fi economisită prin aplicarea noilor prevederi nu poate fi determinată, întrucât nu există o bază de date privind drepturile băneşti plătite militarilor, aceştia neavând carnet de muncă.
„Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15-20 de ani, pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu”, potrivit documentului MApN.
În plus, MApN arată că aplicarea dispoziţiilor legii unice a pensiilor la cadrele militare ar fi chiar mai costisitoare pentru bugetul de stat, decât în prezent. „Prin aplicarea dispoziţiilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice la cadrele militare s-ar crea un efort suplimentar substanţial asupra bugetului de stat, atât pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat-aproximativ 300.543.000 de lei pe an numai pentru MApN-cât şi pentru implementarea noului sistem-creşterea numărului de personal, cercetarea arhivelor etc.”, se mai arată în documentul Ministerului Apărării.
Guvernul: Scăderea cu până la 69% a pensiilor militare nu poate fi generalizată la toate cazurile
Scăderea cu până la 69% a pensiilor militare rezultă dintr-o simulare realizată pe un număr mult prea mic de cazuri pentru a fi generalizată, iar cele mai multe pensii, de până la 3.000 lei, nu vor fi afectate, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, citat de Mediafax.
„Concluzia potrivit căreia toate pensiile militarilor vor scădea este una falsă. Poziţia Guvernului a fost şi rămâne neschimbată: toate pensiile militarilor se vor recalcula, dar asta nu înseamnă că toate pensiile militarilor vor scădea. Cea mai mare parte a pensiilor militarilor, care sunt de până la 3.000 de lei, nu vor fi afectate de recalcularea pensiilor. În ceea ce priveşte scăderea de până la 69%, acest procent a fost obţinut în urma unei simulări, dar care a fost făcută pe un număr mult prea mic de cazuri ca să putem generaliza la nivelul tuturor pensiilor militarilor, iar această informaţie o am de la Ministerul Muncii”, a spus oficialul guvernamental.
MApN susţine că actuala lege a pensiilor respectă în totalitate reglementările comunitare în domeniu
De altfel, MApN menţionează, în documentul obţinut de NewsIn, că în multe ţări, precum şi în majoritatea statelor membre NATO sau UE, principiile şi metodologia de stabilire a pensiilor militare sunt diferite de cele pentru calculul pensiilor din sistemul public, fiind reglementate fie prin legi separate, fie printr-un capitol independent cuprins în aceeaşi lege care se referă şi la pensiile civile.
Exemplele arată că în Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia sau Olanda personalul militar beneficiază de drepturi de pensie într-un procentaj calculat din ultimul venit salarial brut, în timp ce în Franţa sau Marea Britanie militarii primesc pensia într-un procentaj raportat la ultimele şase salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care cadrul militar l-a primit în ultimii trei ani.
În ceea ce priveşte România, MApN susţine că baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte, în prezent, în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate sau media soldelor pe ultimele trei, şase sau douăsprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60-100%.
În consecinţă, Ministerul Apărării consideră că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte „în totalitate reglementările comunitare pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional”, întrucât legea se referă la o categorie distinctă de lucrători, cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr.80 din 1995 privind statutul cadrelor militare, acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului-ultima zi de soldă a cadrului militar.
Cea mai mică pensie militară este de 39 de lei, iar cea mai mare depăşeşte 5.000 de lei
Conform unei statistici a Ministerului Apărării din anul 2009, peste 72% dintre pensiile militare se situează sub plafonul de 2.000 de lei. În acest sens, 13.143 de pensionari, adică 16% din totalul foştilor militari, primesc lunar o pensie cuprinsă între 39 şi 1.000 de lei. Peste jumătate dintre foştii militari (55,85%), adică 45.671 de persoane au o pensie cuprinsă între 1.001 şi 2.000 de lei. 15.881 de pensionari militari primesc o pensie cuprinsă între 2.001-3.000 de lei, iar 6.111 de foşti militari primesc lunar o pensie între 3.001 şi 4.000 de lei.
Astfel, potrivit situaţiei centralizate de MApN în 2009, doar puţin peste 1% dintre foştii militari au o pensie de peste 4.000 de lei, 765 se încadrează în cuantumul 4.001-5.000 de lei, iar 201 primesc o pensie de peste 5.000 de lei.
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a dat în judecată Guvernul pentru legea pensiilor
Pe 24 martie 2010, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a înaintat la Tribunalul Bucureşti cererea de chemare în judecată împotriva Guvernului României şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, reprezentaţi de premierul Emil Boc şi ministrul Mihai Şeitan, prin care solicită retragerea proiectului Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
În fapt, militarii cer instanţei să constate că Guvernul şi Ministerul Muncii au refuzat nejustificat să invite Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate la dialogul social pe marginea legii unice a pensiilor, deşi proiectul îi afecta direct, astfel încât nu au putut aduce amendamente. În consecinţă, SCMD consideră că au fost încălcate mai multe prevederi constituţionale, printre care: egalitatea în drepturi şi nediscriminarea, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul la muncă şi dreptul la pensie.
Astfel, membrii SCMD solicită autorităţilor publice chemate în judecată să reia dialogul social, incluzand în proiectul Legii sistemului unitar de pensii, punctele de vedere ale acestui Sindicat, dar şi să oblige pârâţii, în solidar, la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral, pe care militarii le estimează simbolic la 100 lei pentru fiecare membru de sindicat, adica aproximativ 300.000 lei.
