6.8 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăAlegeri 2016Cât câştigă, concret, profesorii în urma valului de decizii luate de Guvern

Cât câştigă, concret, profesorii în urma valului de decizii luate de Guvern

Veniturile personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar pornesc 
de la salariul minim pe economie şi se apropie de 2.000 de lei doar în cazul profesorilor cu peste 30 de ani vechime.

Intenţia Guvernului de a amâna plata salariilor mărite pentru cei care şi-au câştigat acest drept în instanţă şi decizia Înaltei Curţi potrivit căreia profesorii trebuie să beneficieze de majorarea cu 50% acordată în 2008 au stârnit dezbateri aprinse. Trebuie plătită majorarea acum sau mai încolo? Va fi aplicată tuturor profesorilor sau doar celor care au dat statul în judecată şi aşteaptă un verdict? Mai puţin s-a vorbit însă despre cât câştigă, concret, angajaţii din sistemul de învăţământ, fie că sunt profesori sau personal auxiliar. România Liberă prezintă o evoluţie a salariilor dascălilor din iunie 2010, când Guvernul a decis reducerea acestora cu 25%, şi până în prezent, în condiţiile în care, începând din ianuarie, bugetarii au beneficiat de o mărire salarială de 15% la nivelul salariului brut.

1.500 de lei net, după 20 de ani de muncă

La începutul anului 2010, un învăţător debutant avea un salariu de încadrare de 900 de lei. După reducerea de 25%, suma a scăzut la 675 lei. În ianuarie s-au adăugat 15%, până la 776 lei. Un profesor debutant cu studii superioare avea în iunie 2010 un salariu de încadrare de 1.200 de lei, iar acum, după o tăiere de 25% şi o majorare cu 15%, are 1.100 lei. Un profesor cu gradul I şi vechime de 20 de ani avea la începutul lui 2010 1.590 de lei, acest salariu scăzând la 1.240 de lei în a doua jumătate a anului trecut, iar acum este de 1.480 lei. Acestea sunt sumele brute, din care se scad taxele – CAS, sănătate, pensii, impozit şi, unde este cazul, se adaugă sporuri de merit, dirigenţie etc.
În categoria profesorilor cu peste 20 de ani vechime se încadrează şi profesoara Cristina Radu de la liceul George Marti, care câştigă acum un salariu net de aproximativ 1.500 de lei, cu tot cu banii în plus pe care îi primeşte ca diriginte. Până în iunie 2010, Radu câştiga aproximativ 1.800 net, fără ore de dirigenţie, a declarat ea pentru România Liberă. Tăierea de 25% a simţit-o dur, pentru că venitul i-a scăzut la 1.300 de lei, în condiţiile în care unele sporuri şi cel de-al 13-lea salariu nu s-au mai acordat. Rodica Radu s-a pensionat anul trecut, după 40 de ani de catedră. Cu tot cu sporul de merit de 25%, nu câştiga mai mult de 1.900 de lei net.

720 lei, salariul brut

În ceea ce priveşte personalul nedidactic, salariile sunt şi mai mici. Ilenuţa Vasiliu, secretar-şef la Şcoala 33 din Galaţi, ne-a declarat că are acum un salariu net de 1.160 lei. Venitul său brut a fost redus de la 1.426 de lei la 1.070 lei în a doua jumătate a anului trecut, iar acum a crescut la 1.270 de lei, bani din care se scad taxele. Un bibliotecar avea în iunie 2010 un salariu brut de 1.200 de lei, redus la 900 de lei şi apoi mărit la 1.100 lei, anul acesta. Pentru că nu beneficiază de sporuri, salariul net este de aproximativ 830 lei. Cel mai puţin câştigă paznicii şi îngrijitorii – de la 840 de lei în iunie 2010 la 630 până la sfârşitul anului trecut şi 726 în prezent salariul brut.

În aşteptarea unei decizii

Atât Cristina Radu, cât şi Ilenuţa Vasiliu, aşteaptă decizii ale instanţelor, după ce sindicatele la care sunt afiliate au contestat în instanţă deciziile luate de autorităţi în privinţa salariilor lor. Cel mai probabil, vor avea câştig de cauză în ceea ce priveşte mărirea cu 50% promisă în 2008, după decizia de marţi a Înaltei Curţi. Totuşi, şansele să primească anul acesta sumele acordate prin decizii judecătoreşti sunt mici, în condiţiile în care guvernul vrea să le reeşaloneze începând cu 2012, iar sindicatele recunosc că nu au cum să oblige statul să plătească drepturile băneşti restante, deşi nu sunt de acord cu această amânare.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că Guvernul ar trebui să găsească soluţii pentru acordarea restanţelor salariale, iar una dintre ele ar putea fi emiterea de obligaţiuni de către stat. Totuşi, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu, crede că această variantă ar fi „o gravă eroare”, dat fiind că astfel de instrumente nu ar include şi dobânzile şi penalizările datorate profesorilor.

Ciosu propune în schimb extinderea deciziei Înaltei Curţi la toţi profesorii, inclusiv cei care nu au dat statul în judecată şi cei care au pierdut procesele, pentru a se evita discriminarea salarială. Reprezentanţii Guvernului spun însă că măsura se aplică doar viitoarelor hotărâri judecătoreşti.

Monica Bonea
Monica Bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Cele mai citite

FastGlioma: Inteligența artificială care identifică tumori cerebrale reziduale în doar 10 sec

Un model revoluționar bazat pe inteligență artificială, denumit FastGlioma, poate identifica în doar 10 secunde prezența tumorilor cerebrale reziduale în timpul operațiilor, potrivit unui...

FastGlioma: Inteligența artificială care identifică tumori cerebrale reziduale în doar 10 sec

Un model revoluționar bazat pe inteligență artificială, denumit FastGlioma, poate identifica în doar 10 secunde prezența tumorilor cerebrale reziduale în timpul operațiilor, potrivit unui...

România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate per locuitor

În anul 2022, cheltuielile medii pentru îngrijirea sănătății în Uniunea Europeană au fost de peste 3.600 de euro per locuitor, potrivit datelor Eurostat. România ocupă...
Ultima oră
Pe aceeași temă