Suprafaţa de teren arabil a României s-a redus cu 1,2 milioane hectare în mai puţin de zece ani.
Datele recensământului agricol 2010-2011 sunt cel puţin îngrijorătoare pentru reprezentanţii Ministerului Agriculturii. Dacă la recensământul agricol din 2003, erau contabilizate 9,4 milioane de hectare de teren agricol, în nici zece ani, suprafaţa s-a redus cu 1,2 milioane hectare, ajungându-se în prezent la 8,2 milioane hectare.
Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără consideră terenurile contabilizate lipsă la recentul recensământ agricol „nu este o suprafaţă oarecare”.
Intravilanul comunal
„La această dată nu mai discutăm de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de 8,1-8,2 milioane hectare. Practic, în mai puţin de zece ani, dacă luăm în calcul recensământul general agricol din 2003, vedem că suprafaţa arabilă a României a scăzut cu aproape 1,2 milioane hectare. Nu este o suprafaţă oarecare”, a spus Tabără, într-o conferinţă de presă.
Ce spun însă specialiştii din agricultură despre suprafaţa de 1,2 milioane de hectare de teren agricol care nu se mai regăseşte în urma inventarierii la nivel naţional. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu consideră că este vorba de o „suprafaţă imensă”, şi cauza constă în principal din uşurinţa prin care primarii comunelor aprobă scoaterea din circuitul agricol a sute de hectare. De asemenea, Dragoş Frumosu apreciază că, într-o mai mică măsură însă, la această scădere ar fi contribuit şi faptul că la sate terenurile au fost împărţite, dar unii nu au primit încă titlurile de proprietate şi nu au putut face cadastru.
„În cea mai mare parte terenurile scoase din circuitul arbil au fost trecute în intravilan şi multe din ele sunt într-o oarecare măsură construite. Perioada care a trecut de la ultimul recensământ din 2003, acoperă anii de creştere în construcţii când terenurile agricole se cumpărau în disperare şi erau apoi construite. În acest caz sunt de acuzat şi primarii care dau aprobările, dar cei mai vinovaţi sunt responsabilii din Ministerul Agriculturii care nu au un plan şi norme care să prevadă cât teren din jurul unei comuni poate fi trecut în intravilan pentru construcţii, în detrimentul agriculturii”, ne-a declarat Dragoş Frumosu.
Distrubuţia minusului
Referitor la posibilitatea ca o bună parte din aceste terenuri să fi fost transferate pentru păşuni şi împăduriri, specialiştii din agricultură spun că mult sub 10% din terenuri ar fi putut avea această destinaţi.
„Foarte puţin teren arabil a fost transferat pentru păşuni şi împăduriri. Suprafeţele sunt neglijabile dacă ne raportăm la suprafaţa de 1,2 milioane hectare. Mult sub 10% din suprafaţa totală „dispărută” ar fi putut fi utilizattă pentru păşuni sau împăduriri. În altă ordine de idei, pe ansamblu, suprafaţa de păşuni a scăzut de la an la an, acelaşi lucru putem afirma şi despre împăduri. Suprafaţa lipsă trebuie căutată în zona dezvoltatorilor imobiliari sau a samsarilor de terenuri”, a afirmat un responsabil din ministerul Agriculturii.
În România sunt 3.200 de orase si sate. Dacă raportăm suprafaţa „lipsă de 1,2 milioane hectare la numărul de localităţi, rezultă că pentru fiecare comună suprafaţa care nu mai iese la inventar este de 375 de hectare.
Milioane de parcele
Mărimea medie a exploataţiilor agricole în România este de 3,45 hectare, una dintre cele mai mici din Europa.
Ministrul Tabără a adăugat că fermele fără personalitate juridică deţin suprafeţe medii de 1,91 hectare, iar cele cu personalitate juridică au exploataţii cu suprafeţe de aproximativ 190 hectare.
„Aici ar trebui să acţionăm în perspectivă, pentru a stimula formarea acelor ferme ale căror suprafeţe să fie apropiate de media fermelor cu personalitate juridică”, a arătat Tabără.
Ministrul a mai spus că în prezent la nivel naţional există aproximativ 3,85 milioane de exploataţii agricole, dintre care doar 31.000 sunt cu personalitate juridică.
