Sute de români au fost expropriaţi degeaba, deoarece autostrăzile care ar fi trebuit să se construiască pe amplasamentul lor nu s-au mai realizat niciodată. Deşi stau nefolosite, proprietarii nu şi le pot dobândi înapoi, deoarece Guvernul nu găseşte timpul necesar întocmirii actelor de restituire.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are în portofoliu cel puţin 70 de hectare de teren, rezultate în urma exproprierilor efectuate pentru construirea unor autostrăzi care niciodată nu se vor face. În principal terenurile erau necesare construirii autostrăzii Transilvania, unde Bechtel, firma americană care o realizează s-a jucat de-a proiectarea, şi autostrăzii Comarnic Braşov. Constructorii acesteia, Vinci şi Aktor au reziliat contractul, lăsând statul român ca pe o mireasă părăsită în noaptea nunţii.
Statul a expropriat pentru constructorii care au plecat
Netrecându-i prin cap că va păţi o asemenea ruşine, CNADNR a expropriat înainte de semnarea contractului pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov 239 de proprietari, deţinători ai unei suprafeţe totale de 32 hectare de teren în localităţile Râşnov şi Cristian din Braşov. Deşi hotărârea de guvern spune că trebuiau expropriate 39 de hectare, CNADNR a luat doar 32 de hectare sau, mai bine zis „doar” 229 din cele 236 de proprietăţi deoarece nu a mai avut bani să plătească expropriaţii. Dacă cele mai mici loturi au fost de câţiva metri pătraţi, cele mai mari au depăşit un hectar, un caz unic fiind cel al primăriei Râşnov care a pierdut în total peste 6 hectare. Sumele plătite de stat au fost de 11,3 milioane lei, adică aproximativ 2,5 milioane euro.
Speranţa CNADNR moare ultima
Acum statul stă şi se uită la terenuri şi nu are ce face cu ele. Faptul că autostrada se va construi într-o zi este o speranţă. „Terenurile nu sunt pierdute, căci proiectul se va face”, spune un oficial al CNADNR. Din păcate, aceasta nu se va întâmpla, deoarece orice viitor concesionar va dori să stabilească el traseul autostrăzii, neavând ce face cu vechea rută a acesteia.
Bechtel s-a jucat de-a modificarea proiectului
Cauzele existenţei a 37 de hectare inutile pe autostrada Transilvania sunt altele. Conform contractului semnat cu Bechtel, proiectarea tronsoanelor 2B şi 3C, adică Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Bacău Borş, pică în sarcina firmei americane. Aceasta, în funcţie de proiectul făcut de ea, comunică CNADNR ce suprafeţe trebuie expropriate. În perioada 2004-2008 au fost efectuate însă nu mai puţin de 4.200 de modificări ale documentaţiilor cadastrale în urma cererii constructorului american şi au existat chiar şi câte patru-cinci amplasamente pentru aceeaşi lucrare. Pe lângă banii daţi degeaba pe terenuri, suma estimată fiind de 9,16 milioane de lei, adică aproape 5% din suma totală plătită pentru exproprieri de către CNADNR pe autostrada Transilvania (250 milioane lei), avocaţii au trebuit şi ei plătiţi suplimentar. Onorariile avocaţilor se situează între 700 şi 1.700 de euro pe fiecare lot expropriat. Un director rezuma plastic relaţia exproprierilor cu Bechtel. „Am impresia că îşi bat joc de noi. Uneori ne pun să facem exproprieri exact acolo unde ştiu că există conducte de utilităţi greu de mutat, de parcă ar căuta motive să nu muncească”, spune acesta.
Acum CNADNR plânge pe umărul firmei Bechtel. Modificarea suprafeţelor de expropriat a intervenit ca umare a încercărilor americanilor de a „optimiza şi diminua costurile pentru a se încadra în clauzele contractuale”. În realitate, nu prea au reuşit. Estimările iniţiale erau că autostrada va costa 2,1 miliarde euro iar Bectel a încasat până în prezent aproape un miliard de euro, pentru 40 de kilometri de autostadă, adică pentru 10% din lungimea totală a autostrăzii. Potrivit CNADNR, avocatul Cecilia Popa ar fi întocmit o documentaţie cadastrală pentru exproprierea unui coridor lat de 70 de metri, iar în realitate era necesar unul lat de 50 metri. Deşi i s-a solicitat, CNADNR nu a informat asupra numărului proprietarilor expropriaţi degeaba de case şi terenuri pe traseul autostrăzii. Deşi mai toate proiectele importante de autostrăzi din România au suferit modificări de soluţii, CNADNR susţine că terenurile în exces există doar pe cele două proiecte menţionate.
Exproprierile inutile aduc bani avocaţilor
Indiferent că terenurile expropriate sunt sau nu folositoare, CNADNR a trebuit să achite şi onorariile avocaţilor, pe lângă valoarea propriu-zisă a terenurilor. La un onorariu mediu de 1.000 de euro, rezultă că peste 200.000 de euro au fost achitate pentru exproprierile inutile de pe autostrada Comarnic-Braşov. Deseori valoarea onorariilor depăşeşte chiar suma plătită pentru terenuri. România Liberă a relatat recent că pe autostrada Deva-Orăştie, CNADNR a plătit avocaţii cu sume în jurul a 1.000 de euro pentru exproprierea unui teren cu o suprafaţă de 4 metri pătraţi şi o valoare de 93 lei, adică 20 de euro. Contractele avocaţilor prevăd că aceştia primesc acelaşi onorariu indiferent de suprafaţa expropriată, de succesul exproprierii, de valoarea imobilului şi chiar dacă e vorba de mai multe imobile aparţinând unui singur proprietar. CNADNR acceptă fără să crâcnească clauzele de confidenţialitate impuse de avocaţi, iar când e întrebată cât a dat acestora, spune că nu poate, căci e secret. Potrivit unui raport recent al Curţii de Conturi, CNADNR este a doua entitate la nivel naţional care a contribuit la prosperitatea firmelor de avocatură. Deşi are un număr de 653 de angajaţi cu pregătire juridică, CNADNR a plătit în ultimii doi ani 89 de milioane de lei cu titlul de onorarii.
Ce fac englezii în situaţie similară?
Chiar dacă terenurile ajung să fie nefolositoare din alte motive, suprafeţe excedentare deţin şi companiile sau autorităţile publice din alte ţări. Agenţia britanică pentru autostrăzi este una dintre acestea, având în proprietate 400 de hectare. Potrivit legislaţiei britanice, autorităţile publice şi firmele de stat au obligaţia înscrierii suprafeţelor excedentare într-un registru public unic, disponibil spre consultare şi pe internet, şi administrat de Agenţia pentru Comunităţi şi Locuire. Agenţia de Autostrăzi are obligaţia să returneze terenurile foştilor proprietari, dacă acestea îi devin inutile, şi chiar are datoria contactării lor prin mica publicitate. Dacă aceştia nu sunt de găsit sau nu sunt interesaţi să le răscumpere, terenurile sunt vândute prin intermediul unei agenţii imobiliare care are contract cu agenţia statului.
Ce să facem cu terenurile?
În prezent, CNADNR nu prea are o soluţie privitor la soarta celor 70 de hectare inutile de teren. Oficialii companiei ţin însă să precizeze că „terenurile vor fi administrate confom prevederilor legale”. Una dintre variante ar fi restituirea terenurilor către proprietari, însă este necesară parcurgerea unor paşi. Trebuie anulate documentaţiile cadastrale aferente, iar hotărârile de stabilire a despăgubirilor trebuie revocate,„când situaţia o permite (adică când Guvernul semnatar al hotărârilor de expropriere va binevoi să dea terenurile înapoi – n.r.)”. Odată parcurşi paşii, terenurile pot fi răscumpărate doar de către foştii proprietari în vederea reîntregirii proprietăţii. În cazul refuzului, terenurile vor fi cedate spre folosinţă unităţilor administrativ teritoriale (primăriilor) spune CNADNR. Potrivit firmei de stat, terenurile devenite inutile pot fi folosite şi pentru plantarea unor perdele de protecţie a autostrăzilor formate din arbori, perdea care va proteja localităţile învecinate de poluarea fonică.
4.200 de modificări ale documentaţiilor cadastrale pentru autostrada Transilvania au fost solicitate de constructorul american Bechtel.
