Unde e adevărul în războiul stimulentelor

Mii de angajaţi ai Ministerului de Finanţe au întrerupt ieri activitatea din cauza tăierii stimulentelor. Până acum două luni, bonusurile primite de funcţionari le-au rotunjit veniturile, în unele cazuri, până la de trei ori salariul de bază.

Hoţii, hoţii” şi „banii, banii” au strigat ieri sute de an­ga­jaţi ai Ministerului Finanţelor şi ai  direcţiilor publice ale acestuia din ţară după ce şi-au primit flutu­raşii cu salariile pe luna septembrie amputate a doua lună consecutiv prin tăierea stimulentelor.

Salariaţii din sediul central al Ministerului Finanţelor, dar şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reclamă că după eliminarea sporurilor veniturile lor au scăzut drastic, după ce anterior salariile de bază le-au fost reduse cu 25%. „Uitaţi-vă, să vadă toată lumea cu ce salarii trăim. Salarii nesimţite?! Nu poţi să trăieşti cu 4-5 milioane de lei (vechi – n.r.). Am 20 de ani de muncă în Ministerul Finanţelor. Directorii noştri cu răspundere au 19 milioane de lei (vechi – n.r.). Ne spune lumea că avem salarii nesimţite? Nesimţiţi sunt cei care afirmă aşa ceva!”, a declarat unul dintre participanţii la protest, care avea în mână fluturaşul de salariu. De furia angajaţilor nu a scăpat ministrul Gheroghe Ialomiţianu, sute de angajaţi strângându-se în faţa cabinetului acestuia. Protestul, al cărui ton a fost dat de funcţionarii bucureşteni, a fost urmat de cel al salariaţilor din 22 de direcţii judeţene ale finanţelor publice. Unele direcţii şi-au întrerupt ieri activitatea, iar angajaţii au anunţat că protestul va fi continuat zilele următoare.

Ministrul Ialomiţianu şi-a luat secretarii şi a mers la Boc

Protestul a făcut ieri obiectul dis­cuţiei dintre ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, înso­ţit de secretarii de stat Gheorghe Gherghina şi Bogdan Drăgoi, şi premierul Emil Boc. Dacă după numirea sa Ialo­mi­ţianu declara că stimulentele trebuie eliminate deoarece creau „avantaje unor funcţionari în detrimentul altora”, ieri acesta a început să plângă pe umerii subordonaţilor săi. Ministrul a aruncat vina pe parlamentarii care nu au aprobat încă amendamentele ministerului la Ordo­naţa de Urgenţă 1/2010 prin care stimulentele sunt tăiate. Gheorghe Ialomiţianu a cerut modificarea legislaţiei pentru ca salarizarea personalului din Finanţe să se ridice la nivelul din celelalte instituţii bugetare, întrucât se află pe ultimul loc din sistem. „Cunoscând situaţia dificilă a angajaţilor, în urmă cu aproximativ o lună, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a făcut demersuri ca salarizarea personalului Ministerului Finanţelor Publice să se ridice la nivelul salarizării din celelalte instituţii bugetare”, a arătat ministerul într-un comunicat. Votul final la legea de adoptare a OUG 1/2010 este planificat pentru zilele următoare în Parlament.

Şeful Fiscului, sus pe scaun în mijlocul protestatarilor

Orice încercare a şefului Fiscului, Sorin Blejnar, de a comunica ieri cu protestatarii nu a avut sorţi de izbândă, chiar dacă pentru a se impune acesta s-a suit pe un scaun în mijlocul lor. Apelul la „de­cenţă” al lui Blejnar a fost primit cu huiduieli, iar protestatarii au scandat: „Salarii decente”. Potrivit şefului Fiscului, stimulentele lunare acordate anul trecut angajaţilor din Finanţe au reprezentat aproximativ 1,5 salarii de bază, fiind o formulă de plată perpetuată de 15-20 de ani. „E o politică defectuoasă, de care a beneficiat Ministerul Finanţelor în ultimii 15-20 de ani”, a spus Blejnar. Potrivit preşedintelui ANAF, după eliminarea stimulentelor, peste 70% din salariaţi au venituri sub 1.000 de lei, iar 28% câştigă lunar între 1.000 şi 1.500 lei. Astfel, numai 2% din salariaţii Ministerului Finanţelor au în prezent venituri de pes­te 1.500 de lei. Blejnar a adăugat că salariul mediu la nivelul in­s­tituţiei este de 1.300 de lei.  Anul trecut, fondul de stimulente cuprins în bugetul public a fost de 1,1 miliarde lei, din care cea mai mare sumă a fost alocată Ministerului Finanţelor, respectiv 890,7 milioane lei.

Stimulentele dublau salariul

„Se pot acorda angajaţilor stimulente ce pot ajunge la de trei ori salariul”, explica în vară un fost director din cadrul Ministerului Finanţelor. „Stimulentele provin, în general, din penalităţile încasate de minister şi din vânzări de bunuri de către direcţiile de finanţe. Aceste sume se transferă în proporţie de 80% la minister, unde se constituie ca stimulente”, afirma acesta. Metoda stimulentelor s-a aplicat în special la angajaţii de la Finanţe, Muncă, Casa de Asigurări Sociale – instituţii care pot înregistra venituri proprii din aplicarea de amenzi şi penalităţi. România Liberă a descris inclusiv cazul unui şofer de la Ministerul Muncii, care a încasat într-o singură lună, anul trecut, stimulente de 1.900 de lei, aproape dublu faţă de salariul său de încadrare.  Surse oficiale citate de Mediafax au declarat că premierul Boc a spus ieri în şedinţa de Guvern că stimulentele se dau doar pentru depăşirea sarcinilor de serviciu.

Pentru stimulente a fost Vlădescu remaniat

Sumele suplimentare acordate angajaţilor din MFP au fost puse în discuţie şi în preajma remanierii lui Sebastian Vlădescu. Pre­şe­dintele Traian Băsescu a catalogat atunci acordarea de sporuri drept „o sfidare a opiniei publice” şi i-a sfătuit pe noii şefi de la Mun­că şi Finanţe să nu repete „eroarea” predecesorilor lor, mai ales în condiţiile în care guver­nanţii cer bugetarilor solidaritate în perioada de criză. După instalarea în fruntea MFP, Gheorghe Ialomiţianu a vorbit despre eliminarea stimulentelor, pentru a-şi nuanţa apoi poziţia şi pentru a cere modificarea legislaţiei astfel încât personalul din minister să nu se mai afle pe ultima treaptă de salarizare în sistemul bugetar, ci să fie plătit la nivelul celorlalte instituţii.  Andreea Nicolae