In aceasta saptamana Comisia juridica din Camera Deputatilor va discuta un proiect de lege privind trecerea Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) din subordinea Ministerului Justitiei la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Acest lucru va avea ca efect cresterea taxelor si tarifelor, precum si prelungirea termenelor de inregistrare a firmelor, a declarat directorul general al ONRC, Eugen Ghiulea. In replica, Stefan D. Popa, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, spune ca sistemul cameral romanesc a evoluat mult in ultimii ani si ca acesta este in stare sa coordoneze nivelurile taxelor astfel incat si calitatea serviciilor, si tarifele sa fie identice in toate judetele tarii.
„Prin aceasta masura ONRC se va dezorganiza si nu va mai putea coordona oficiile teritoriale. Acestea vor trece in subordinea camerelor de comert teritoriale, astfel ca ONRC nu va mai putea asigura un sistem unitar pentru oficiile Registrului Comertului judetene”, a afirmat Ghiulea.
Potrivit oficialului ONRC, se va reveni la situatia existenta anterior trecerii institutiei in subordinea Ministerului Justitiei, cand existau diferente mari intre tarifele si taxele percepute agentilor economici de catre oficiile teritoriale. „Instantele ar putea sa-si retraga judecatorii delegati care verifica dosarele firmelor iar acestea sa fie trimise tribunalelor, astfel ca termenul de inregistrare a unei firme va fi mai lung”, a apreciat Ghiulea. El a opinat ca adevarata miza a incercarii de schimbare a statutului ONRC se refera la veniturile importante obtinute de institutie.
Infiintare
cu fonduri proprii
Presedintele CCIB a aratat in schimb ca, pe masura organizarii activitatii, termenele de inregistrare a firmelor la Registrul Comertului au scazut de la 20 de zile la 5 iar tarifele nu au crescut, atat timp cat Registrul Comertului s-a aflat in subordinea camerelor de comert, decat cu echivalentul ratei inflatiei. „Trebuie sa subliniem faptul ca in Romania institutia Registrului Comertului a aparut la initiativa camerelor de comert si ca in 1990 tot acestea din urma, cu fondurile proprii si cu asistenta din partea Guvernului Olandei, au reinfiintat Registrul Comertului, au dotat Oficiul National si pe cele teritoriale cu tehnica de calcul si au scolarizat personalul, a precizat presedintele CCIB. Ca urmare a activitatii desfasurate sub egida Camerelor de Comert a fost creata si baza de date a Registrului Comertului, care apartine comunitatii de afaceri si societatii civile, nu autoritatilor. Ca o picanterie, amintim ca Oficiul National al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti au functionat ani buni in cladirea din Octavian Goga, dar nu au platit niciodata un leu chirie Camerei Bucurestiului sau Camerei Romaniei. Ca atare, daca delegarea organizarii Registrului Comertului era o decizie aflata in mod legitim la indemana Guvernului Romaniei, ocuparea abuziva a spatiilor, preluarea tehnicii de calcul si a bazei de date au fost masuri care au incalcat drepturile sistemului cameral. Luand in consideratie dotarea cu care a fost preluat Registrul Comertului de la camerele de comert, este limpede ca teama ca revenirea acestuia la organizatiile care i-au dat nastere va insemna sistarea investitiilor este total nefondata”.
Totodata, daca este adevarat ca in prezent in numeroase state europene exista o subordonare guvernamentala a Registrului Comertului (desi nu neaparat fata de Ministerul Justitiei), reprezentantii CCIB mai spun si ca este la fel de adevarat ca in principalele tari ale UE exista o puternica miscare vizand determinarea Comisiei Europene si a guvernelor nationale sa adopte masuri de transferare a Registrului Comertului catre camerele de comert.
Un act reparatoriu
„Discutiile din Parlamentul Romaniei asupra proiectului legii camerelor de comert produc o emotie cu totul nejustificata in randul unor salariati sau apropiati ai Registrului, care se erijeaza in aparatori ai comunitatii de afaceri – a mai declarat Stefan D. Popa. Pentru lamurirea opiniei publice, nu pentru a intra in polemica am dori sa amintim ca trecerea Registrului Comertului la Ministerul Justitiei s-a facut intr-un mod dictatorial si ilegal de catre guvernul Nastase, intr-un dispret total al celor mai elementare norme de drept dintr-un stat in care constitutia garanteaza dreptul la proprietate. Ca atare, daca vom intra din nou in posesia bazei de date a Registrului, cu ajutorul careia vom putea realiza sintezele si studiile necesare oamenilor de afaceri, sunt convins ca trecerea Registrului Comertului la camerele de comert este un act reparatoriu ce va servi intereselor comunitatii de afaceri”.
Exemple de taxe
1. Pentru persoane fizice sau asociatii profesionale:
¥ verificare denumire firma si rezervare – 10 lei (RON);
¥ inregistrarea in Registrul Comertului a autorizatiei – 30 lei;
¥ modificarea uneia sau mai multor inregistrari – 10 lei.
2. Consultare baze de date:
¥ verificare disponibilitate o denumire firma (cu listare) – 10 lei;
¥ verificare unicitate un sediu/asociat unic (cu listare) -10 lei.
3. Inregistrare in Registrul Comertului:
¥ inmatriculare persoane juridice: SRL, SA, sucursale – 120 lei;
¥ a unui element al actului constitutiv, precum si a altor date, care, potrivit legii, se mentioneaza sau se inregistreaza in Registrul Comertului; a rezervarii denumirii firmei sau a rezervarii emblemei – 30 lei.
