Dobânzile practicate de băncile comerciale la depozitele şi creditele în lei au scăzut în decembrie 2013 faţă de luna anterioară, dar şi comparativ cu începutul anului trecut, potrivit BNR. Scăderile vor continua, probabil, şi în 2014, mai ales că BNR a dat un nou semnal prin tăierea dobânzii-cheie. Şi totuşi, băncile se mişcă greu.
Semnalele date de BNR îşi fac simţit efectul în piaţă. Dobânzile practicate de băncile comerciale la depozitele şi creditele în lei au scăzut în decembrie 2013 faţă de luna anterioară, dar şi comparativ cu începutul anului trecut. Pentru depozitele aflate în sold, instituţiile de credit au redus dobânzile cu 0,2 puncte procentuale, astfel că media acestora a ajuns la 3,67% pe an în decembrie 2013 faţă de 3,87% pe an în noiembrie. La depozitele noi, dobânzile au scăzut în acelaşi ritm, de la o medie de 3,15% pe an în noiembrie la 2,9% pe an în decembrie. Cu toate acestea, s-a înregistrat o creştere a bonificaţiilor acordate de bănci pentru depozitele noi, în lei, ale populaţiei, cu scadenţa de peste doi ani, de la 2,08% pe an la 2,49% pe an. Pe ultimele 12 luni, dobânzile la depozitele în lei aflate în sold s-au diminuat cu aproximativ 1,5 puncte procentuale, însă la cele noi reducerea a fost de 2,5 puncte procentuale.De asemenea, şi la depozitele în euro aflate în sold băncile au redus dobânzile în decembrie 2013 la 2,16% pe an faţă de 2,22% pe an în luna precedentă. La depozitele noi în euro, dobânzile s-au diminuat în acelaşi ritm, de la 1,91% pe an la 1,86% pe an dacă analizăm toate scadenţele, însă pentru persoanele fizice care şi-au plasat banii pe perioade de peste 2 ani băncile au majorat bonificaţiile oferite de la 1,53% pe an la 1,89% pe an. Mai mult, cu un an în urmă, dobânzile la această categorie de depozite erau, în medie, de peste 3,5% pe an, potrivit datelor BNR.
Scăderi substanţiale
La creditele în lei aflate în sold dobânzile s-au redus în noiembrie faţă de octombrie de la o medie de 9,37% pe an la 9,14% pe an, potrivit datelor BNR. Şi pentru împrumuturile nou-acordate băncile au solicitat dobânzi mai mici de la populaţie şi firme, de 7,55% pe an în decembrie, faţă de 8,23% pe an în noiembrie 2013. Pe ultimele 12 luni, dobânzile la creditele în lei nou0acordate s-au diminuat cu peste trei puncte procentuale, de la 10,62% pe an în ianuarie 2013 la 7,55% pe an în decembrie 2013.
Pentru împrumuturile în valută în sold, dobânzile au crescut uşor în decembrie faţă de noiembrie 2013, la 5,1% pe an faţă de 5,08% pe an, iar la cele noi de la 4,74% pe an la 4,89% pe an în decembrie 2013. Pe parcursul ultimului an însă, dobânzile la creditele nou acordate au crescut de la 4,7% în ianuarie 2013 la 4,89% în decembrie 2013. Pentru populaţie, băncile au scumpit în special împrumuturile nou-acordate în euro pentru locuinţe, de la 5,03% în noiembrie la 5,21% pe an în decembrie. Pe ultimul an, dobânzile la aceste credite au crescut cu aproape un punct procentual, de la 4,28% în ianuarie la 5,21% în decembrie 2013.
Şi totuşi firmele nu pot profita
Băncile continuă să facă ceea ce au făcut cel mai bine şi în perioada de boom economic, şi anume să se concentreze mai ales pe creditarea populaţiei (în măsura în care există cerere), în detrimentul finanţării firmelor, însă au motive mai mult decât serioase să adopte această politică având în vedere riscul imens pe care îl implică creditarea unei firme din România. Potrivit unui studiu al Raiffeisen, băncile din România practică unele dintre cele mai mici costuri la creditele în lei pentru populaţie, însă au dobânzi cu mult mai mari decât media europeană atunci când vine vorba de finanţarea companiilor. Studiul, realizat de economistul şef al băncii austriece, Ionuţ Dumitru, arată că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene şi Eurostat, dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei se situa în luna iulie, pe medie, la 14,83%, în timp ce la împrumuturile similare în zloţi costul era de 20,41%, la cele în forinţi de 22,59%, iar în coroane ceheşti de 15,02%. Mai mult chiar, în Slovacia, ţară care a adoptat euro, dobânzile la creditele de consum se plasează la 16,13%.
Ipotecar de nivel european
În România creditele în lei pentru locuinţe au o dobândă anuală efectivă de 7,36%, sub nivelul împrumuturilor similare în monede locale din Bulgaria (7,69%) şi Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) şi Polonia (5,52%). Calculul marjelor arată însă că băncile din România practică marje comparabile cu cele aplicate în statele din zona euro şi semnificativ sub marjele utilizate de băncile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul înalt fiind dat exclusiv de dobânda de politică monetară şi, implicit, ratele înalte de pe piaţa interbancară.Astfel, incluzând şi costul rezervei minime obligatorii, băncile româneşti aplică pe medie la creditele imobiliare în lei o marjă de 2,6 puncte procentuale, în linie cu Germania sau Austria la creditele în euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale şi cu mult sub instituţiile de credit din alte state din Europa Centrală şi de Est.
Companiile au probleme
Cu totul invers stau însă lucrurile în cazul creditelor acordate firmelor. Costurile totale ale împrumuturilor sunt cele mai mari din regiune, însă poate este important de precizat că niciodată, din 2007 până în prezent, nu au fost altfel. Astfel, potrivit studiului Raiffeisen, costurile unui credit pentru companii în lei ajungeau la 8,76% în luna iulie a acestui an, în timp ce creditele în forinţi aveau o dobândă de 7,1%, iar cele în zloţi doar 4,94%.
În zona euro dobânda medie este la 3,81%, în timp ce ţările baltice (cu excepţia Lituaniei, care a adoptat deja euro oferă cele mai mici dobânzi la creditele pentru firme în monedă proprie. Comparabilă este situaţia din Austria, unde firmele pot lua credite la o dobândă de 2,52%, asemănătoare cu cea din Letonia şi Estonia, unde costul împrumuturilor este de 2,49%. Există însă şi un motiv serios pentru care băncile din România au dobânzi atât de mari la credite pentru firme. Este vorba despre riscul important pe care îl implică creditarea firmelor în România.
Rata insolvenţelor este, în România, de 5,67%, de cel puţin două ori mai mare decât în orice altă ţară din Europa şi de 20 de ori mai mare decât în ţări comparabile cu România, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau Cehia. Doar Ungaria mai are o rată a insolvenţelor care ar putea fi comparabilă, adică 3,84%. Cu 23.665 de firme aflate în insolvenţă la nivelul anului 2012, România conduce clasamentul şi din perspectiva cifrelor absolute. În Polonia, de exemplu, doar 877 de firme sunt insolvente.
Ba mai mult, rata de recuperare a creanţelor în cazul firmelor intrate în insolvenţă este cea mai mică din regiune. „ În România, o insolvenţă durează până la 3,3 ani, printre cele mai lungi perioade din regiune, iar după aceşti 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe, adică cel mai puţin din regiune”, spune economistul şef al Raiffeisen România. Ca o consecinţă firească, băncile de la noi înregistrează un nivel record al neperformanţei pe zona creditelor. „Rata neperformanţei este mai mare pentru companii decât pentru persoane fizice şi ajunge la 25%, comparabil doar cu Bulgaria şi Slovenia. Firmele din România au mai multe particularităţi care le fac nebancabile. Majoritatea sunt de dimensiuni mici şi foarte mici, au capital negativ şi depind foarte mult de o singură persoană, care este şi acţionar majoritar”, arată studiul.
Continuă scăderile
Ieftinirea creditului în lei va continua, urmând tendinţa de scădere a dobânzii de politică monetară a BNR, iar creditul în lei pentru achiziţionarea de locuinţe s-ar putea dinamiza, cu costuri apropiate de cele ale creditului în valută, apreciază analiştii Băncii Comerciale Române (BCR). Tendinţa susţinută de scădere a dobânzii de politică monetară se va vedea în dobânzile interbancare, iar cotaţia indicelui ROBOR la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4 la sută, estimează analiştii BCR.
„Relaxarea politicii monetare va continua în 2014, iar dacă adăugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoşi furnizaţi pieţei de către băncile centrale, vedem că viitorul creditării este în moneda naţională. Ieftinirea creditului în lei va continua şi am putea vedea dobânzi sub nivelul de 6 la sută pentru creditele cu risc scăzut, foarte apropiate de cele în euro. Estimăm că într-un orizont de unu-doi ani ponderea creditelor în lei va depăşi 50 la sută din totalul creditului neguvernamental“, explică Eugen Sinca, analist-şef BCR, într-un comunicat.BCR a luat decizia creditării preponderent în moneda naţională, atât pentru creditele pentru investiţii imobiliare standard, cât şi pentru creditele „Prima Casă“, de aproape un an, urmând recomandările BNR prin alinierea la cadrul de reglementare pentru protejarea clienţilor de riscul valutar.
„Decizia de a credita numai în lei s-a dovedit a fi una vizionară şi benefică, pe termen lung, pentru clienţi. Numărul solicitărilor de credite pentru investiţii imobiliare în lei este în creştere, pentru că tot mai mulţi clienţi optează pentru protecţie maximă împotriva fluctuaţiilor cursului de schimb“, arată Andrew Gerber, director de management al produselor retail în cadrul BCR.
Specialiştii BCR au identificat o serie de comportamente pe care le recomandă clienţilor în cazul deciziei de contractare a unui credit ipotecar sau imobiliar. Potrivit analiştilor BCR, cumpărătorul ar trebui să negocieze cu vânzătorul preţul imobilului în lei, clienţii pot opta, prin soluţii oferite de BCR, în cazul dosarelor la creditul Prima Casă, pentru trecerea de la împrumutul în euro la cel în lei, pot solicita aprobarea financiară a creditului pentru o mai mare siguranţă înainte de găsirea locuinţei sau pot fi ajutaţi de bancă să se încadreze în suma creditului, prin garanţii din partea a până la trei coplătitori. De asemenea, clienţii care primesc salariul pe carduri BCR pot beneficia de o dobândă de 6,82 la sută pe an, formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă redusă de 2,3 la sută pe an.
