4.7 C
București
marți, 26 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăRomânii nu mai plătesc ratele la bancă

Românii nu mai plătesc ratele la bancă

Aproape 17% din creditele acordate de băncile din România erau neperformante la finele lunii iulie, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. În aceste condiţii, băncile aleg  să dea credite mai ales pe termen scurt şi evită să mai împrumute persoanele fizice.

 
Valoarea totală a creditelor restante în lei şi valută (echivalent lei) ale populaţiei şi firmelor, raportate la nivelul lunii iulie 2012, a urcat la peste 26,792 miliarde de lei, de la 24,721 miliarde de lei în luna iunie 2012, potrivit Structurii în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali, publicată de Banca Naţională a României. Valoarea totală a creditelor în lei depăşea, în iulie 2012, 83,436 miliarde lei, iar din această sumă peste 10,538 miliarde de lei reprezintă credite restante. Creditele acordate agenţilor economici se cifrau la peste 47,456 miliarde de lei, iar cele pentru populaţie la 34,319 miliarde de lei.

Creditele pentru consum deţin o pondere semnificativă în totalul creditelor în lei acordate populaţiei şi se cifrează la 24,880 miliarde de lei. Creditele în valută depăşeau 150,676 miliarde lei în luna iulie a acestui an, din care 16,254 miliarde de lei reprezentau credite restante. Creditele în valută contractate de agenţii economici se ridicau la 75,994 miliarde de lei (echivalent), iar cele acordate populaţiei la 73,245 miliarde de lei. Din totalul creditelor acordate populaţiei, creditele pentru consum depăşeau uşor 37 miliarde de lei iar cele pentru locuinţe totalizau 35 miliarde de lei.

Pondere mai mare a neperformantelor

Rata creditelor neperformate a crescut în primul semestru din 2012 la 16,8% faţă de 14,3% la finalul anului 2011. „În contextul volatilităţii monedei naţionale şi al unor dificultăţi financiare întâmpinate de companii şi de gospodăriile populaţiei, calitatea portofoliului de credite a continuat să se deterioreze şi în anul 2012, rata riscului de credit majorându-se până la 26,1%, de la 23,3% la finele lunii decembrie 2011.

O parte din creşterea efectivă a indicatorului a fost însă explicată de noua abordare impusă de IFRS (de exemplu, recunoaşterea în bilanţ a creanţelor înregistrate anterior în afara bilanţului). De asemenea, rata creditelor neperformante calculată, potrivit situaţiei clasificării creditelor, ca pondere a creditelor şi dobânzilor clasificate în categoria „pierdere 2″ în totalul creditelor şi dobânzilor clasificate a înregistrat o evoluţie ascendentă pe parcursul anului 2012, de la 14,3 la sută la 16,8 la sută”, se spune într-un raport BNR. Cu toate că în primele două luni ale anului indicatorii de profitabilitate s-au aflat în teritoriu pozitiv, sub influenţa favorabilă a trecerii la noile reglementări contabile (prin utilizarea unei metodologii diferite de constituire a provizioanelor care a condus la reducerea volumului acestora), în perioada următoare a intervalului analizat aceştia au revenit la valori negative.

Milioane de euro pe zi

Doar în luna iulie a acestui an valoarea fără dobânzi a creditelor care au înregistrat întârzieri la plată de cel puţin o zi a fost de 270 de milioane de euro, potrivit unor calcule bazate pe datele Băncii Naţionale a României. 

În aceste condiţii, ritmul zilnic de creştere ar fi undeva la 9 milioane de euro, adică de peste două ori mai mare decât media de la începutul acestui an (3,3 milioane de euro pe zi) sau cea din precedentele 12 luni (3,83 milioane de euro pe zi).

Şi întârzierile mai mari de 30 de zile, adică cele care sunt înregistrate automat în Biroul de Credit şi care sunt provizionate de către bănci, au crescut pe parcursul acestui an. 

La finele lunii iunie, peste 730.000 de clienţi ai băncilor aveau aproape 1 milion de restanţe de peste 30 de zile în valoarea totală de peste 1,9 miliarde de euro.

De altfel, cu mici reveniri, nivelul restanţelor creşte în România încă de la debutul crizei economice în 2008-2009.

Bucureştiul, în topul restanţierilor

Bucureştenii şi firmele din Capitală ocupă primul loc în topul restanţierilor la creditele în lei şi valută (echivalent lei), cu o sumă de 10,6 miliarde de lei, raportată la nivelul lunii iulie 2012, potrivit Structurii în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali, publicată de Banca Naţională a României.

Restanţierii din Capitală sunt urmaţi de cei din judeţele Cluj şi Timiş, cu 1,408 miliarde lei, respectiv 1,218 miliarde lei. De asemenea, mai au restanţe la credite locuitorii şi firmele din Constanţa – 910,5 milioane lei, Braşov – 884,3 milioane lei, Iaşi – 767 milioane lei şi Bihor – 737,5 milioane lei. La polul opus se află se află judeţul Teleorman cu cele mai mici restanţe la creditele în lei şi valută (echivalent lei), respectiv cu 80,1 milioane lei, fiind urmat de Covasna, cu 95,2 milioane lei, Călăraşi – 103,4 milioane lei, Gorj – 110,3 milioane lei, Giurgiu – 115,2 milioane lei şi Caraş Severin – 125,9 milioane de lei. 

Băncile evită populaţia

Creditele acordate companiilor au avansat cu 0,8% în primul semestru, iar cele acordate populaţiei au înregistrat o contracţie de 0,6%, păstrându-se tendinţele din anul 2011.Acest fapt a condus la o nouă distanţare a ponderilor deţinute de cele două segmente, în favoarea companiilor – până la 53,6% din total credit.

Restrângerea creditului acordat populaţiei a fost cauzată, şi în această perioadă, de contracţia creditului de consum, înăsprirea standardelor şi termenilor de creditare de către bănci vizând în special acest tip de credit, se spune în documentul menţionat. În ceea ce priveşte creditul ipotecar, acesta a continuat să fie susţinut de derularea programului ‘Prima Casă’, însă dinamica pozitivă (3,8 %) este explicată, în mare măsură, de deprecierea monedei naţionale, dată fiind preponderenţa creditelor în valută pentru achiziţia unei locuinţe (95,5%). De altfel, rata pozitivă de creştere a creditului acordat sectorului privat este explicată exclusiv de deprecierea monedei naţionale, în condiţiile în care creditul în lei s-a restrâns cu 0,6% (variaţie reală faţă de sfârşitul anului 2011) şi cel în valută cu 0,7% faţă de decembrie 2011 (pe baza datelor exprimate în euro).

Active în creştere

Activul bilanţier agregat net al sistemului bancar s-a situat la 371 miliarde de lei în luna iunie 2012, cu 3,1% peste nivelul consemnat la sfârşitul anului anterior (în termeni reali),. Această evoluţie s-a datorat parţial trecerii la standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), de exemplu creşterea creanţelor asupra băncii centrale determinată de majorarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii. Începând cu 1 ianuarie 2012, raportarea situaţiilor financiar-contabile de către instituţiile de credit din România se realizează în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), situaţie care a influenţat evoluţia indicatorilor determinaţi pe baza datelor din evidenţa contabilă.

Comportamentul investiţional al băncilor a rămas prudent şi în prima jumătate a anului 2012, băncile consolidându-şi expunerile asupra sectorului guvernamental, concomitent cu o evoluţie modestă a creditării, precizează documentul băncii centrale. În ceea ce priveşte sursele de finanţare, capitalurile proprii au rămas robuste, iar activitatea de economisire s-a intensificat pe seama segmentului populaţiei.

Credite scurte

Ritmul de creştere a creditului pe termen scurt a înregistrat o nouă accelerare în primul semestru al acestui an, ajungând la 6%, în detrimentul creditării pe termen lung, care a scăzut cu 2,6%. Potrivit BNR, băncile au urmat o politică mai prudentă de creditare, dată fiind menţinerea necorelării dintre maturităţile surselor de finanţare (în general depozite pe termen scurt) şi scadenţele creditelor (preponderent pe termen lung). Ponderea creditului pe termen scurt s-a majorat cu încă 1,4 puncte procentuale, până la 25% în totalul creditului acordat sectorului privat.

Accent pe valută

Ca pondere, creditul în valută rămâne majoritar (circa 64% din total credit), cauzele fiind în principal de natura ofertei – accesibilitate mai mare la surse de finanţare în valută (asigurate în general de băncile-mamă), precum şi dobânzile practicate, mai atractive pentru creditele în valută. În ceea ce priveşte gradul de acoperire a creditelor în valută cu depozite în valută, se constată o uşoară ameliorare în perioada analizată, însă exclusiv pe seama majorării economisirii populaţiei, poziţia companiilor continuând să se deterioreze (până la 25,2% în iunie 2012).

Cele mai citite

Papa Francisc denunță „aroganța invadatorului” în Ucraina și Palestina, într-un discurs de la Vatican

Papa Francisc a condamnat luni, la Vatican, „aroganța invadatorului” în Ucraina și Palestina, într-o critică indirectă asupra politicii Israelului, la o săptămână după ce...

David Popovici, mesaj pentru turul doi al alegerilor prezidențiale! „Votați inteligent pentru viitorul nostru”

Campionul olimpic David Popovici a transmis un îndemn clar românilor în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale, subliniind importanța votului ca mijloc de apărare...

Rezultatul surpriză al alegerilor prezidențiale din România generează incertitudine pe piețele financiare

Câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Călin Georgescu, un candidat independent cu discurs pro-Rusia, anti-NATO și anti-UE, care nu figura în primele...
Ultima oră
Pe aceeași temă