Numai 21% din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) din româneşti apelează, la ora actuală, la credite bancare, restul firmelor preferând să utilizeze în procesul de desfăşurare a activităţii resurse proprii sau alte tipuri de resurse.
„Din păcate, în acest moment, numai 21% din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) româneşti apelează la credite bancare, restul firmelor axându-se pe utilizarea resurselor proprii sau a altor tipuri de resurse. În perioada actuală, patronii preferă să acţioneze decât să caute soluţii, iar aici intervine rolul băncilor şi al fondurilor de garantare şi de contragarantare, pentru a încuraja micii întreprinzători să apeleze la credite bancare. Pentru a beneficia de aceste credite, patronii trebuie să înţeleagă că bilanţul contabil trebuie să conţină date relevante, deşi de multe ori ei preferă să prezinte un bilanţ gol, în mare parte din cauza fiscalizării excesive din România”, spune Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, citat de Agerpres. Acesta a subliniat, totodată, că Asociaţia Română a Băncilor speră că Acordul Basel III să nu se implementeze în forma actuală, deoarece în acest mod IMM-urile vor avea şanse reduse de obţinere a unei creditări.
Viitor sumbru
„Dacă Acordul de capital Basel III va fi implementat în forma actuală, atunci numai băncile foarte mari vor mai putea credita IMM-urile, în condiţiile în care de creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii se ocupă în general băncile locale, cu dimensiuni reduse. Atât România, cât şi alte ţări europene, au trimis deja scrisori la Bruxelles, pentru a evita implementarea Acordului Basel III în forma actuală. În ceea ce priveşte Acordul de capital Basel II, se preconizează o modificare a Regulamentului privind creditarea în valută a IMM-urilor. În opinia noastră, acest nou regulament va aduce IMM-urile în aceeaşi situaţie în care se află deja persoanele fizice, adică accesarea unor credite în valută va putea fi posibilă doar în condiţiile în care solicitantul respectiv dispune de resurse în valută. Ca urmare, aşteptăm să vedem care va fi propunerea Băncii Naţionale a României cu privire la prevederile acestui acord, Asociaţia Română a Băncilor insistând pe faptul că noul regulament trebuie să fie flexibil, şi să permită unei societăţi comerciale sau unei IMM să-şi modifice statusul în funcţie de cash-flow-ul de care dispune la un moment dat”, a mai spus Radu Gheţea.
Restanţe în creştere, garanţia de stat este o soluţie
Preşedintele ARB a mai afirmat, totodată, că în ultima perioadă a luat amploare foarte mult fenomenul creditelor neperformante, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice. „Fenomenul creditelor neperformante a luat amploare în ultima perioadă, în special din cauza lipsei unei educaţii financiare la nivelul micilor întreprinzători. La IMM-uri, procentul creditelor neperformante este de 20%, faţă de numai 4% la nivelul marilor corporaţii. Aici intervine şi rolul presei, care trebuie să prezinte pe larg problemele cu care se confruntă IMM-urile”, a precizat Gheţea, care s-a declarat optimist cu privire la revenirea, din punct de vedere economic, a României în perioada următoare. Pe de altă parte, garantarea împrumuturilor de către stat pare a fi o soluţie. Ioan Hidegcuti, preşedinte al Fondului Român de Contragarantare (FRC) spune că rata creditelor neperformante generate de IMM-urile contragarantate este de doar 4,2%, faţă de 18,8% cât este media pe sistem. „IMM-urile din portofoliul de contragarantare (FRC-n.r.) şi-au onorat mai bine serviciul datoriei la bănci în ansamblul lor.
De asemenea, dinamica de deteriorare a capacităţii de plată a datoriilor, în cazul IMM-urilor este infinit mai consolidat. Cele mai riscante, şi în cazul nostru, sunt microîntreprinderile cu o rată a neperformanţei de 8,2%, urmează apoi întreprinderile mici. Firmele care generează cel mai mic risc de credit pentru portofoliul nostru sunt întreprinderile mijlocii”, a spus Hidegcuti. Potrivit acestuia, portofoliul Fondului Român de Contragarantare a crescut cu 40%. „Faţă de nivelul mediu de circa 6-7% în care a crescut creditarea în ultimii 3 ani de zile creditele garantate şi contragarantate de FRC au crescut cu circa 40%. Ar trebui avut în vedere ca raportul între garanţiile imobiliare de tip clasic şi cele care ţin de capacitatea de garantare şi contragarantare a instituţiilor noastre, care sunt garanţii suverane, să se debalanseze în favoarea acestora şi atunci şi problemele care se nasc în politicile instituţiilor bancare ar putea fi oarecum mai tonice pentru perspectiva care vine”, a explicat oficialul.
