BNR doreşte să atragă în dezbaterile de specialitate specialiştii economici şi financiari ai partidelor politice, pentru a lărgi cercul discuţiilor pe teme macroeconomice, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului Bruegel privind criza în Europa emergentă, relatează Mediafax.
„Acest cerc (de discuţii – n.r.) se va mări, probabil. Noi va trebui să facem un efort mai mare, vom continua acest efort de comunicare să atragem specialiştii economici şi financiari ai partidelor politice. Nu trebuie să vină aici neapărat lideri de partide politice, pentru că este în definitiv o discuţie de specialitate, şi vom face şi acest efort” a spus Isărescu la finalul prezentării raportului Bruegel.
Guvernatorul BNR a apreciat că lucrarea, la a cărei elaborare a participat şi profesorul Daniel Dăianu, va fi un punct de plecare pentru dezbateri intense privind viitorul model de dezvoltare al ţărilor din Europa centrală şi de Est şi al UE în general, chiar dacă nu oferă soluţii sau previziuni, ceea ce ar fi, de altfel, „o aroganţă umană supremă”.
„O lucrare ca asta e importantă, chiar dacă nu-ţi dă răspunsuri, pentru faptul că te zguduie îţi pune atâtea întrebări, că te întrebi până la urmă dacă o schimbare majoră are loc sau nu va avea loc (…) Lumina acestei lucrări ne poate întuneca definitiv, dar asta nu înseamnă că nu ne frământă şi este un mare avantaj (…) Cred că se va disuta foarte mult pe seama ei (…) Într-adevăr, pare că discuţia are loc într-un cerc închis, nu e chiar atât de închis, nu este nici foarte deschis, dar e normal să fie aşa. Să fim şi noi serioşi, vorbim o păsărească în definitiv, până nici Eugen (Eugen Rădulescu, director în BNR, a vorbit în vară despre posibilitatea deprecierii monedei naţionale până la un curs de 6 lei/euro) n-a tras nicio bombă, n-a spus cât va fi cursul, ce să afle de la noi în definitiv presa, mă mir că a mai rămas cât rămas, fără să aibă nicio ştire de senzaţie”, a adăugat Isărescu.
Anterior, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a avut o pledoarie anti-reglementare excesivă, considerând că cel puţin la nivel financiar criza din 2007 este rezultatul reglementărilor de tipul Basel.
„Această ciupercărie de instituţii care se creează acuma pentru mine nu sunt nicio garanţie că vor duce într-o direcţie bună. Ştiu sigur că aceste instituţii se vor umfla, îşi vor crea propriul obiectiv de a exista, îl vor perpetua, vor deveni consumatoare de resurse şi vor transforma, că Daniel (Daniel Dăianu – n.r.) s-a referit şi la banca cetrală, un stingător de foc într-un detector de fum, cum a zis cineva. De aceea cred că dacă se extinde această concepţie şi viitorul BCE va fi pus în pericol. El este oricum în pericol acum prin aceste practici cvasi-fiscale pe care le-a promovat şi UE şi SUA”, a spus Croitoru.
El a explicat că apetitul pentru reglementare şi-a arătat limitele în perioada anilor ’30 – ’70, când autorităţile au fost entuziasmate după ce au controlat dobânzile la credite, dobânzile la depozite, creditele, nivelul creditelor, pieţele diverselor credite şi s-a crezut că totul s-a rezolvat.
„Au fost 26 de ani fără crize bancare. Dar a fost plătit un preţ extraordinar de mare. Nu s-au dat credite către întreprinderile mici şi mijlocii, eficienţa a scăzut foarte mult, astfel că în anii ’70 s-a renunţat la acest lucru (…) Nu poţi să laşi piaţa să facă…. sunt de acord, dar poţi să te uiţi la reglementări. Basel I e vinovat cu V mare, el a împins la modelul acesta de bănci, adică spre excesele modelului originate and distribute. Basel I a împins către această criză. Nu poţi să faci abstracţie de faptul că entităţile economice exploatează ceea ce se numeşte costul reglementărilor, adică totdeauna vor exploata greşelile din reglementare sau oportunităţile din reglementare. Aşa au fost exploatate şi Basel I şi Basel II, aşa va fi exploatat şi Basel III”, a argumentat Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR susţine că orice s-ar face în materie de reglementare, piaţa este foarte inovativă şi această calitate nu i se va putea confisca în niciun fel.
„Şi va găsi orice cale spre profit, pentru că aceasta este natura umană”, a conchis Croitoru.
Coautor al raportului Breugel, Daniel Dăianu a replicat că un exces de reglementare nu a existat nici în SUA, în ciuda construcţiei „bizantine” a instituţiilor de peste ocean, opinând totodată că numai dereglementarea din ultimele două decenii a permis orice produs financiar şi o expunere foarte mare a sistemului bancar.
„Sigur că piaţa este inventivă, dar aici avem o problemă principială, de atitudine. Te gândeşti la riscurile sistemice? Sigur că ne gândim. Dar ce faci, stai cu mâinile încrucişate? Dom’le, nu ştim, asta este, piaţa le va rezolva într-un fel sau altul. Aaaa, că există riscuri să n-ai eficacitate şi cu acest consiliu european, se poate şi asta, dar asta nu înaseamnă să nu încerci. Ai o problemă în UE că ai plătitori de taxe şi impozite la nivel naţional în timp ce efectele sunt la nivel european. Ai o problemă de alcătuire instituţională din acest punct de vedere. Ce faci, rămâi numai cu instituţiile naţionale? Nu zice nimeni să suprarglementezi, dar noi nu avem instituţii de reglementare şi supraveghere la nivel european, deci nu avem”, a continuat Dăianu.
În deschiderea evenimentului, guvernatorul Isărescu a afirmat că raportul Bruegel ar putea marca prin ce semnalează o turnură în dezvoltarea luimii şi a economiei mondiale.
„De multe ori trăim asemenea momente, dar nu ne dăm seama de ele, e foarte greu să discerni între o tendinţă care înseamnă o continuitate şi o deviaţie de la trend, oricum o deviaţie de la ce credeam anterior că se va întâmpla”, a spus Isărescu.
El a amintit că a trăit o turnură în economia mondială şi a asistat la disputele dintre intervenţionişti şi monetarişti, reprezentanţi de Paul Samuelson şi Milton Friedman, dar a reevocat participarea la un discurs al lui Friedrich A von Hayek, laureat al premiului Nobel pentru economie, care a readus în discursul secolului XX liberalismul clasic.
Isărescu a citat din amintire pasaje din discursul lui Hayek: „Domnilor, m-aţi invitat să vă vorbesc despre un tremen care este o noutate, stagflaţie. Am stat şi m-am gândit şi cred că am un răspuns. În ’39, după ce prietenul meu John Keynes şi-a lansat cartea (The General Theory of Employment, Interest and Money – n.r.) şi am citit-o, mi-am dat seama cât de periculoasă este şi l-am invitat la o discuţie la un restaurant londonez. Şi ştiţi ce i-am spus? John, scoate porcăria asta de pe piaţă că vei distruge capitalismul. Şi uite că s-a întâmplat, că porcăria lui John a distrus capitalismul”.
„Şocul pentru mine a fost mare, eu învăţasem că Keynes a salvat capitalismul. Şi nu doar eu învăţasem acest lucru, erau şi cei din sală şocaţi. Pe urmă ne-a ţinut o lecţie de libertate, de neoclasicism, de libertate a pieţelor. Am înţeles mult mai târziu discursul lui Hayek din ianuarie 1975. Bineînţeles că n-aveam mintea atunci ca să-l înţeleg pe el, eram altfel şcolit, altfel calibrat, altfel orientat. Mi se părea chiar bizar ce spune acolo. Despre autoreglare.. acum îl înţeleg mai bine şi-l înţeleg mai bine în contratimp, când se pare că se termină un ciclu lung şi apare altceva, nu ştiu ce apare”, a mai spus Isărescu.
