» Bancile romanesti nu sunt avantajate de comparatia cu regiunea.
» Investitorii sustin ca regiunea est-europeana este noul subprime al pietelor.
Pietele financiare internationale au decis ca regiunea est-europeana, inclusiv Romania, este noua zona cu grad ridicat de risc a Europei. Teama investitorilor a aparut dupa ce agentia de evaluare financiara Moody’s a avertizat marile grupuri financiare cu afaceri in regiunea est-europeana ca le va reduce ratingul, deoarece zona a devenit riscanta. "De doua zile incoace investitorii fug de produsele financiare ale regiunii. Pietele au decis ca regiunea centrala si est europeana este zona subprime, adica foarte riscanta, a Europei", spune Lars Christensen, analist-sef la Danske Bank.
Guvernatorul Mugur Isarescu considera ca ingrijorarile sunt exagerate. "Nici una dintre bancile mentionate in anumite rapoarte nu are probleme de capitalizare. Discutiile acestea le fac mai mult rau. S-a sarit un pic parleazul. Bancile romanesti cu capital austriac sunt foarte bine capitalizate, iar o abordare globala nu le avantajeaza. Am solicitat o abordare diferentiata", a spus ieri Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Efectele s-au vazut si asupra Romaniei, spune Christensen, care admite ca, deocamdata piata bancara romaneasca nu are probleme majore. "Eu nu spun ca Romania este cea mai riscanta economie, am in definitv aceleasi ingrijorari ca ale guvernatorului Isarescu. Avertizez ca exista presiuni inflationiste, presiuni pe leu si asupra pietei bursiere, ceea ce se vede. Totusi anul trecut investitorii in obligatiuni romanesti au pierdut 12%", a adaugat Christensen.
Guvernatorul BNR a reamintit ca datoria privata scadenta in 2009 este de 24 miliarde euro, din care 10 miliarde euro – in sectorul bancar, iar 14 miliarde euro – la companiile nebancare (inclusiv societatile de leasing).
"Din discutiile purtate cu reprezentantii bancilor, estimam ca peste 90% din liniile de finantare scadente in 2009 vor fi reinnoite, dar domnul Cinteza ar putea baga mana in foc ca toate liniile vor fi reinnoite, chiar suplimentate", a precizat Isarescu.
"Probabilitatea de reinnoire este mult mai scazuta in sectorul nebancar, de 60% in conditiile actuale, potrivit cercetarilor noastre. La societatile de leasing gradul de reinnoire este mai mic de 50%", a spus Isarescu.
"Mai degraba in sectorul nebancar se contureaza un gol de finantare. In unele cazuri vor fi folositi lei pentru a fi schimbati in euro, ceea ce pune o presiune pe curs. Afirmatiile confom carora toata datoria pe termen scurt devine scadenta in 2009 sunt tendentioase. Ar insemna ca se retrag toate depozitele si liniile de finantare. S-a vorbit de datorii scadente in 2009 de 32 miliarde de euro sau chiar mai mult. Mai in gluma, cineva spunea ca aceste sume sunt captive, pentru ca toata baza monetara nu e atat de mare", a explicat Isarescu.
De asemenea, guvernatorul BNR a declarat ca statul nu va avea probleme de finantare in 2009 si chiar si-ar putea asigura mai mult decat necesarul, estimat la 2-3 miliarde euro, poate chiar 4 miliarde euro. Datoria publica externa la finalul anului 2009 se ridica la 10,7 miliarde euro. "La o asemenea datorie externa, ce e scadent in 2009, rate plus dobanzi, se ridica la 1,6 miliarde euro. Nevoia de finantare a sectorul guvernamental poate sa fie mai mare de 1,6 sau 2 miliarde euro, iar acest lucru se poate stabili", a spus Isarescu.
Dam lei, FMI ne da euro
Guvernatorul a afirmat ca se poarta discutii cu Guvernul pentru stabilirea necesarului de finantare de pe plan extern. "Cum s-a exprimat si Guvernul, nu excludem un imprumut FMI. Ne gandim la pachete. Un pachet cuprinde si bani de la Comisia Europeana si bani de proiecte de la BEI", a aratat Isarescu. Potrivit acestuia, accesarea unui pachet de finantare are rolul protejarii rezervelor valutare ale Romaniei. "Trebuie inteles ca FMI nu ne finanteaza economia. Este vorba de un swap (schimb de monede) intre BNR si FMI. Ei ne imprumuta noua euro si noi le dam la schimb lei", a explicat guvernatorul bancii centrale. Isarescu a precizat ca politica monetara nu face nici cat o ceapa degerata daca nu este dublata de politici fiscale si salariale adecvate.