Fondul Monetar Internaţional a fost „plăcut impresionat” de rapiditatea cu care Guvernul a mărit TVA şi sugerează că este o măsură mai bună decât tăierea pensiilor.
FMI a pus capăt unei săptămâni de turbulenţe financiare vineri, când a aprobat în unanimitate cea de-a cincea tranşă de împrumut pentru România, cu patru zile întârziere faţă de termenul fixat iniţial. Şeful misiunii de evaluare a FMI în România, Jeffrey Franks, a precizat că membrii consiliului director al FMI au fost „plăcut impresionaţi” de rapiditatea cu care Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, ca alternativă la decizia Curţii Constituţionale de a nu aproba reducerea pensiilor. Întrebat dacă primul set de măsuri, care includea reducerea pensiilor, ar fi fost mai adecvat, Franks a răspuns negativ, precizând că Fondul a propus chiar de la ultima vizită în România o majorare de taxe. „Nu, de fapt noi suntem destul de mulţumiţi de actualul mix de politici. De fapt, în timpul ultimei vizite la Bucureşti noi am prezentat Guvernului un pachet de măsuri care includeau creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli. (…) Acum avem măsuri de 1% din PIB pe partea de creşterii veniturilor şi de 1,3% din PIB pe reducerea cheltuielilor, ceea ce este un pachet echilibrat”, a explicat Franks, citat de Mediafax.
Inflaţia se dublează
Pe de altă parte, ca urmare a creşterii TVA, FMI a revizuit ţinta de inflaţie pentru 2010 de la 3,5% la 7,9%. Franks a menţionat că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un singur efect asupra preţurilor, care va dispărea gradual în cursul anului viitor, astfel că nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente. Pe de altă parte, Franks a sugerat că FMI nu are încredere în Guvern. „În mod evident, membrii Consiliului Director sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv”, a spus Franks.
Încă un acord?
Discuţiile dintre FMI şi România privind un nou acord ar putea începe în următoarele luni, imediat ce Guvernul va da un semnal clar în acest sens, iar în cazul în care se va ajunge la o înţelegere, aranjamentul va fi unul de tip stand-by (cu virări de bani) sau precautionary (fără virări de bani). „Toate discuţiile legate de tipul de acord pe care ar putea să-l încheie autorităţile române cu FMI şi durata unui eventual nou acord ar putea avea loc în următoarele luni, o dată ce Guvernul ne va da un semnal că vrea să înceapă aceste discuţii”, a declarat Franks. Reprezentantul FMI a spus că, în cazul unui nou acord „în mod cert” va exista un alt set de reforme structurale pe care România va trebuie să le îndeplinească, iar acestea vizează domenii precum infrastructura, companiile de stat sau piaţa muncii.
Ce se întâmplă în buget
Creşterea TVA de la 19 la 24% va mări încasările bugetare cu 1% din PIB, adică aproape 1,2 miliarde de euro. Astfel, în loc să scadă, încasările ar putea atinge nivelul de anul trecut: 32% din PIB.
Scăderea salariilor din sectorul public cu 25% va reduce cheltuielile bugetare cu 1,3% din PIB, adică peste 1,5 miliarde de euro. Cheltuielile totale ale bugetului vor atinge aproximativ 39% din PIB.
Combinaţia de măsuri reduce deficitul bugetar cu 2,7 miliarde de euro, până la 6,8% din PIB, ţinta convenită cu FMI. Fără aceste măsuri, deficitul ar fi depăşit 9% din PIB.
