BNR va lua bani de la FMI doar în cazul unui atac împotriva leului. Pentru 2011 statul are însă nevoie de împrumuturi curente de 4 miliarde euro, dar Trezoreria este la mila investitorilor privaţi.
Decizia României de a renunţa la ultima tranşă FMI s-ar putea dovedi un semnal de forţă, dacă pieţele financiare vor considera că ţara s-a însănătoşit fiscal, sau un motiv de panică, dacă in-vestitorii vor considera că adevăratul motiv este nerespectarea angajamentelor luate faţă de FMI. BNR nu are nevoie de banii respectivi, dar continuarea acordului în parametrii iniţiali ar fi fost o garanţie că FMI este mulţumit. Însă România a reuşit să respecte ţinta de deficit bugetar doar cu preţul sacrificării ţintei de arierate. Practic, statul nu şi-a plătit datoriile către companii pentru a evita să se împrumute suplimentar de la bănci.
De anul acesta însă, ca urmare a faptului că de la FMI şi Comisia Europeană nu vor mai veni bani, România trebuie să iasă pe piaţă pentru fiecare euro necesar, iar necesarul de finanţare pentru restul anului este de 4 miliarde de euro, la care se mai adaugă câteva miliarde sub formă de refinanţare. Iar de credibilitatea Guvernului depinde dobânda la care se va împrumuta. În orice scenariu, dobânda va fi mai mare decât cele 3 procente pe care statul le plăteşte acum. Ea ar putea ajunge la 5% în cazul împrumuturilor în euro de la băncile locale sau chiar mai mult în cazul eurobondurilor oferite către investitorii străini. Dacă Trezoreria va alege să se împrumute în lei, dobânzile ajung la 6,75-7%.
Ultima tranşă
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că România va primi ultima tranşă de la UE, în sumă de 1,35 miliarde de euro, „probabil la finele lunii martie – începutul lunii aprilie”. Isărescu a mai menţionat că Ministerul Finanţelor a tras până în prezent 3,65 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi 2,4 miliarde de euro de la FMI. De asemenea, România a primit 300 de milioane de euro de la Banca Mondială. BNR a tras de la FMI 9,5 miliarde euro, din suma totală aprobată aproape 13 miliarde de euro. „Referitor la ultima tranşă de la FMI, de un miliard de euro, care urma să intre la BNR, s-a convenit să fie considerată de tip preventiv şi nu a mai fost trasă”, a declarat guvernatorul băncii centrale.
Următorul acord
Experţii FMI s-au aflat în România pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi se negociază condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv.
Guvernatorul băncii centrale a precizat că BNR va trage bani din viitorul acord preventiv cu FMI doar în cazul unei crize regionale grave, „cum ar fi un atac asupra monedei, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezervă şi de încredere”.
Noul acord nu implică finanţare, este un acord de tip preventiv, prin care FMI şi UE păstrează la dispoziţia României 5 miliarde euro (3,6 miliarde euro de la FMI şi 1,4 miliarde euro de la UE).
