Soarta companiilor de stat cu pierderi, atragerea fondurilor UE, arieratele, creşterea preţurilor la energie vor fi subiectele discuţiilor ce încep azi.
Noua echipă guvernamentală, a cărei învestitură ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare, începe azi discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind noua scrisoare de intenţie. Caz unic în istoria ultimilor ani, proiectul scrisorii nu va fi făcut, cum este normal, de o echipă guvernamentală, ci chiar de către FMI. Instituţia mondială o va înainta noii echipe, aceasta o va modifica, dacă crede de cuviinţă, o va discuta, apoi o va înainta către FMI. Reprezentanţii delegaţiei FMI vor trimite miniştrilor de resort propuşi proiectul scrisorii de intenţie, iar joi vor avea loc discuţii tehnice cu fiecare dintre aceştia în parte, a declarat, zilele trecute, pentru Mediafax, liderul PC, Daniel Constantin.
Întrebat de „România liberă” care este cauza pentru care proiectul scrisorii nu a fost realizat de noua echipă, Daniel Constantin nu a putut da un răspuns concret, afirmând că aşa ar fi înţeles, în urma discuţiilor informale purtate la nivelul noii echipe, că s-a întâmplat. „Proiectul scrisorii trebuie făcut de Guvern. Acesta este autorul şi proprietarul scrisorii”, spune Sergiu Ion, purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe. Documentul are un caracter preponderent politic, reprezintă angajamentul României faţă de Fond şi este semnat de conducerile Ministerului Finanţelor şi a Băncii Naţionale. El este urmat de un Memorandum de politici economico-financiare ce conţine parametrii tehnici conveniţi cu Fondul.
Care sunt subiectele
Anunţurile făcute ieri de premierul desemnat Victor Ponta, dar şi opiniile unor analişti arată că discuţiile vor fi axate în primul rând pe problematica obţinerii surselor financiare la buget necesare majorării salariilor în sectorul de stat cu 15% şi returnării pensiilor reţinute abuziv cu începere de anul trecut. „În acord nu au fost antamate până acum problemele privind CAS la pensii şi reîntregirea salariilor care sunt priorităţi ale noului Guvern. Discuţiile pot privi modul în care pot fi atinse aceste obiective în limitele acordului păstrând ţinta de deficit bugetar (3% din PIB pe standarde europene ESA – n.r.)”, spune analistul economic Liviu Voinea.
La precedenta sa vizită delegaţia FMI s-a arătat prea puţin dispusă să accepte o majorare atât de mare a salariilor. „Dacă există spaţiu fiscal, guvernul poate face ajustări modeste, o creştere a salariului sau reducerea CAS. 15% este considerabil mai mare decât am discutat în trecut, de o creştere de 4-5%”, spunea la acel moment Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Oficialii FMI au respins din start orice posibilitate de adoptare a unor măsuri reparatorii de către noua echipă guvernamentală pe baza majorării deficitului bugetar peste 3% din PIB. Dacă salariile şi pensiile sunt subiectele dragi noilor guvernanţi, atenţia FMI se îndreaptă spre alte aspecte. Agenda discuţiilor cu FMI cuprinde angajamente ratate ale României, precum privatizarea unor companii de stat cu pierderi, eliminarea contractelor dezavantajoase pentru energie semnate cu anumite firme, creşterea absorbţiei fondurilor europene. Discuţiile vor privi şi preţurile la energie şi gaze naturale.
