» Finantele au de rambursat bancilor 23 miliarde lei (4,33% din PIB) pana la sfarsitul anului.
» Analistii spun ca, dupa incheierea acordului cu FMI, principalul risc al Romaniei este cel politic.
Datoria guvernamentala scadenta in 2009 a crescut de aproape trei ori in doar patru luni, de la 13,2 miliarde lei cat era in septembrie 2008 pana la 37,8 miliarde lei la sfarsitului lunii ianuarie 2009. Principalele cauze care au stat la baza majorarii datoriei pe termen scurt au fost derapajele bugetare survenite pe fondul alegerilor parlamentare din noiembrie si criza economica. Totodata, pe fondul propagarii crizei economice, numarul falimentelor aproape ca s-a dublat in primul trimestru, somajul a depasit estimarile oficiale, afacerile din industrie s-au comprimat puternic, toate avand ca efect scaderea incasarilor la buget. Pe acest fond, deficitul bugetar a sarit in doua luni cu circa doua puncte, la 1,56% din PIB in martie, de la un excedent de 0,3% din PIB in ianuarie. In incercarea disperata de a suplini scaderea veniturilor bugetare, in perioada ianuarie-aprilie, Ministerul Finantelor s-a imprumutat masiv pe termen scurt de la banci, prin emiterea de titluri de stat si certificate de trezorerie in valoare de 24,5 miliarde lei. Astfel, suma pe care Ministerul Finantelor trebuie sa o ramburseze bancilor in perioada aprilie-decembrie a ajuns la 23 miliarde lei, echivalentul a 4,33% din PIB. Nivelul acestei sume ar putea creste daca veniturile bugetare vor continua sa scada. Ramane de vazut cum vor reusi Finantele sa administreze aceasta datorie. Rostogolirea datoriei in anul urmator ar majora considerabil datoria guvernamentala scadenta in 2010, care in prezent a ajuns deja la 28,6 miliarde lei.
In urma acordului cu FMI, autoritatile tintesc un deficit bugetar de 4,6% dintr-un PIB de 531 miliarde lei.
"Prognozam un deficit bugetar de 7,3% din PIB, dar s-ar putea sa ne revizuim prognoza usor in jos. somajul abia a inceput sa creasca, afacerile incetinesc, falimentele se inmultesc si avem iarasi an electoral. Cu toate masurile care vor fi luate, nu cred ca deficitul se va situa sub 6% din PIB", a declarat Vlad Muscalu, senior analist al ING Bank Romania.
Chiar daca prima rectificare bugetara a insemnat taierea cheltuielilor cu 6,2 miliarde lei si reducerea veniturilor estimate cu 18,8 miliarde lei, analistii se asteapta la o noua rectificare, cu taierea altor cheltuieli. "E drept ca deficitul a sarit cu doua puncte in doua luni, dar intre timp Romania a incheiat acordul cu FMI. Cred ca vom avea o alta evolutie a deficitului sub monitorizarea FMI. Probabil cheltuielile vor fi mult mai dramuite. Ingrijoratoare e scaderea veniturilor in primul trimestru. Pe acest fond, s-au luat bani de la Agricultura si Transporturi, care reprezentau obiective pe termen mediu si lung, pentru a nu fi afectate obiectivele pe termen scurt. Daca in continuare vom avea o abordare doar pe termen scurt, nu vom avea niciodata dezvoltare durabila. Obiectivul de inflatie in vederea aderarii la zona euro va fi cel mai greu de atins, iar fara investitii in agricultura va fi imposibil", a spus Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Potrivit lui Anghel, Guvernul ar putea anunta o alta rectificare bugetara, prin care sa se taie tot din cheltuielile pentru obiective pe termen mediu si lung. "Fiind an electoral, nu cred ca se vor atinge de pensii si salarii. Acordul cu FMI este o ancora, nu si un panaceu, pentru evitarea derapajelor bugetare", a conchis Anghel.
"La alegerile parlamentare din 2008, politicienii au fost dispusi sa-si asume costuri foarte mari cu pensiile si salariile, dand dovada de o abordare emotionala si mai putin rationala. Anul acesta este o provocare ajustarea deficitului. Cred ca se va incerca scoaterea castanelor din foc cu mana celuilalt, ceea ce va duce la tensiuni in coalitie. Practic, dupa incheierea acordului cu FMI, cel mai mare risc este cel politic. Se creeaza perceptia ca nu mai este nimeni la carma, nu mai exista o sustinere pentru indeplinirea angajamentelor asumate cu FMI. In acest fel, e greu de spus cu cat se va contracta economia si, implicit, veniturile bugetare", a spus Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii.
La sfarsitul lunii ianuarie, datoria publica totala a ajuns la 110,6 miliarde lei, din care datoria guvernamentala – 102,1 miliarde lei, iar datoria locala – 8,5 miliarde lei.
