Dupa noua luni de viramente in fondurile de pensii private, incep sa apara diferentieri sensibile la randamente si sunt administratori cu rezultate sub inflatie sau chiar usor negative.
Injectii lunare de 27,5 milioane de euro. Potrivit evidentelor Casei Nationale de Pensii dupa 10 luni de cand in fondurile de pensii au inceput sa intre cei 2% destinati administrarii private a pensiei, adica din aprilie, fondurile au fost alimentate, in medie, cu 27,5 milioane de euro pe luna. Grosul banilor merge catre ING si AZT Viitorul Tau, fondurile care domina piata, cu cei mai multi participanti.
Potrivit CSSPP, in ianuarie, activele nete ale celor 14 fonduri de pensii obligatorii au ajuns la aproape 222 de milioane de euro. Randamente dupa abilitati. Incep sa se vada mai bine performantele administratorilor. In perioada mai 2008-ianuarie 2009, media aritmetica a randamentelor este 4,66%, in conditiile in care in aceeasi perioada inflatia a fost 4,20%, potrivit statisticii oficiale. Nu toate fondurile au avut aceleasi performante. Sunt si administratori care au "produs" randamente nu doar sub inflatie, ci chiar usor negative. Pe de alta parte, in aceleasi conditii de piata sunt fonduri cu randamente mult mai bune, duble chiar fata de inflatia din perioada, semn ca strategia administratorilor acelor fonduri a fost mai inspirata.
Atentie insa! Pentru un fond de pensii, perioada scursa este foarte scurta si rezultatele pot fi considerate nerelevante pe termen lung. E bine sa le urmariti totusi periodic, mai ales in aceasta perioada dificila pentru pietele monetare si de capital. In vremuri de criza abilitatile administratorilor sunt mai bine puse la incercare, dar acestea trebuie confirmate pe termen lung. Daca intre fondul dvs. de pensii si altul concurent sunt diferente anuale semnificative, la acelasi grad de risc, aveti un motiv in plus sa urmariti mai des si mai indeaproape performantele administratorilor. Pe termen lung, cateva procente in plus, in aceleasi conditii de risc, pot face diferenta intre o pensie decenta si una la limita.
Grosul plasamentelor este in obligatiuni. Conditiile vitrege de pe pietele de capital au determinat administratorii sa fie prudenti si sa plaseze majoritatea banilor in instrumente cu venit fix: obligatiuni de stat si corporatiste. Plasamentele in obligatiuni corporatiste au crescut constant si reprezinta, la nivelul intregii piete, aproape un sfert din active. S-au diminuat in schimb plasamentele in actiuni, confirmare clara a aversiunii fata de risc si a faptului ca administratorii prefera plasamente de conservare in detrimentul cu potential mai mare de castig dar si mult mai riscante, mai ales in aceasta perioada.
500 de mii de conturi goale de 8 luni. Aproape jumatate de milion de conturi – ale unui numar egal de participanti sunt goale de luni de zile. Cu alte cuvinte, angajatorii nu au virat contributia la pensie (2% in anul 2008), rapindu-le acelor oameni dreptul de castiga o pensie ceva mai mare de pe urma banilor investiti. Vestea buna e ca numarul conturilor goale s-a injumatatit fata de luna mai, cand Casa de Pensii a inceput efectiv sa alimenteze Pilonul II.
Numarul restantelor mai mari de o luna este in crestere. O veste mai putin buna este ca, din toamna, a tot crescut numarul participantilor in conturile carora banii au ajuns mai taziu de o luna. De pilda, in ianuarie, peste 1,1 milioane de conturi erau in aceasta situatie. Printre ipoteze: angajatorii nu au depus la timp hartiile pentru contributia la pensie (termenul este 25 ale lunii, pentru luna precedenta) ori o parte sunt conturi ale unor salariati concediati intre timp. Ultima ipoteza e sustinuta si de statisticile privind numarul de someri, in crestere la finalul anului 2008.
Informatii tot mai detaliate. De remarcat un lucru imbucurator pentru cei ce vor sa analizeze datele pietei. Buletinul publicat in ianuarie este mult mai consistent in ce priveste informatiile. Comisia pune la dispozitia publicului categorii de date mai variate si mult mai amanuntite decat in buletinele anterioare. Din ce am aflat de la biroul de presa, Comisia va imbunatati website-ul iar cei interesati sa faca propriile prelucrari ale tabelelor – care arata, printre altele, de exemplu, evolutia structurii plasamentelor pe fiecare fond de pensie – le vor putea accesa si intr-un format editabil, pentru analiza individuala a datelor.
