Statul ne obligă să ne asigurăm doar pentru trei riscuri catastrofice, adică inundaţii, alunecări de teren şi cutremure. Asigurarea completă a locuinţei este însă un produs cu mult mai complex, care include uneori mai multe zeci de riscuri asigurate.
Totuşi, la bază sunt patru categorii mari de riscuri care nu ar trebui să lipsească din nici o poliţă. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie şi „clonele” apărute în piaţă nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie.
Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl constituie notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite.
Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare, mai ales clauzele speciale din capitolul „Excluderi”. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus.
Ce recomandă o asigurare
Luând în considerare şi criteriile pe care le-am enumerat, am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din Bucureşti, situat într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro. Din perspectiva preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea şi apartamentul şi oferă ca bonus asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere.
În top se află şi Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare. Cum arătam mai sus, contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume. Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri, atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională” nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător.
Varianta ieftină
„Inundaţii se pot produce în orice moment şi aproape în orice zonă din România.“ Aceste vorbe aparţin unuia dintre oamenii care se ocupă, în ţara noastră, cu strategiile de protecţie împotriva inundaţiilor. Cea mai clară dovadă în acest sens o constituie chiar localizarea inundaţiilor din ultimii ani. În 2005, inundaţiile s-au concentrat cu precădere în Banat, în Dobrogea, în bazinul Argeş-Olt şi de-a lungul Siretului.
În 2006, inundaţiile au lovit mai ales în zonele adiacente Dunării, pentru ca în 2008 să se mute spre bazinele Someş-Tisa, Prut, Bârlad şi Siret. În 2010, cel mai dureros an din punct de vedere al calamităţilor, inundaţiile au curs mai ales pe Siret. Reducerea riscului de inundaţii ar presupune investiţii de miliarde de euro, bani de care statul român nu dispune. În plus, o strategie clară privind inundaţiile va fi pusă în aplicare abia de la finele anului viitor. În aceste condiţii, fiecare român trebuie să aibă grijă de propriul viitor. Singurul instrument pe care îl avem, în acest moment, la îndemână este asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Costul redus al acestei poliţe, adică 10 sau 20 de euro pe an, o face accesibilă aproape oricărui cetăţean al României.
Expuşi la risc
Date certe privind riscurile la care este expusă ţara noastră vin şi dinspre Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Unul dintre indicatorii pe care CSA îi va lua în seamă la analiza solvabilităţii societăţilor de asigurare este factorul de ţară privind riscurile de inundaţii şi cutremure. Cu cât acest factor este mai mare, cu atât dauna posibilă este mai mare, iar companiile vor trebui să constituie rezerve mai mari sau să-şi reasigure portofoliile. Din acest punct de vedere, România nu stă deloc bine. Potrivit datelor CSA, factorul de ţară pentru riscul de inundaţii este în România de 0,40%, adică cel mai mare din Europa şi de patru ori mai mare decât în Italia, Belgia sau Marea Britanie.
În ceea ce priveşte cutremurele, România se situează (exceptând câteva ţări de dimensiuni foarte mici) pe locul 3 în Europa, după Cipru şi Grecia. Cumulate, valorile celor doi indici plasează România pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte riscurile catastrofale în ansamblu. Problema cu asigurările de dezastru este însă că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977.
Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi. Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur similar celui din 1977 ar genera plăţi de peste 4 miliarde de euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde euro.
În acest context, un rol important l-ar putea avea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţei vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Poolul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.
