Costul total al catastrofelor naturale în lume s-a ridicat în 2013 la circa 92 de miliarde euro, o sumă „moderată“ în raport cu anii precedenţi, potrivit unui studiu al companiei de asigurări germane Munich Re.
În ultimii zece ani, catastrofele naturale au provocat, în medie, pagube anuale cu o valoare totală de 184 miliarde dolari la nivel mondial iar anul trecut a fost unul liniştit din acest punct de vedere pagubele totale situându-se la doar 125 miliarde dolari.
Pentru 2013, suma ce trebuie acoperită de sectorul de asigurări reprezintă aproape 31 miliarde dolari, fiind la rândul său mai modestă decât media de 56 de miliarde înregistrată pe parcursul ultimilor zece ani. În anul care tocmai s-a încheiat, ‚catastrofele naturale cele mai costisitoare în termeni economici au fost inundaţiile din sudul şi estul Germaniei, precum şi din ţările limitrofe’ în cursul lunii iunie, a detaliat Munich Re. Acestea au cauzat pagube cu o valoare totală de 11,7 miliarde de euro, dintre care 2,3 miliarde de euro asigurate.Pentru sectorul de asigurări, căderile de grindină din Germania din cursul lunilor iulie şi august s-au dovedit a fi cele mai costisitoare. Aceste intemperii au provocat pagube cu o valoare totală de 3,9 miliarde de euro, dintre care 3,1 miliarde acoperite de către asiguratori. Din punct de vedere uman, cea mai gravă catastrofă a fost taifunul Haiyan din sudul Filipinelor de la începutul lui noiembrie, ce a provocat moartea a 6.000 de persoane şi a lăsat alte câteva milioane fără un acoperiş deasupra capului.În total, cele 880 de catastrofe naturale înregistrate în 2013 au provocat decesul a 20.000 de persoane, adică mai mult decât în 2012, dar mult mai puţine decât media ultimilor zece ani (106.000), conform cifrelor din raport.
Pierderi semnificative
În ultimii 30 de ani aproximativ 2,5 milioane de persoane şi-au pierdut viaţa în catastrofe naturale, dintre care trei sferturi legate de evenimente meteorologice extreme, iar pagubele s-au ridicat la 3.800 miliarde dolari, arată un raport al Băncii Mondiale publicat la Varşovia cu ocazia unei conferinţe ONU dedicată modificărilor climatice.
„Pierderile economice sunt în creştere, de la 50 de miliarde pe an în anii 1980 la 200 de miliarde pe an în ultimul deceniu, iar aproximativ trei sferturi din aceste pierderi sunt rezultatul unor evenimente meteorologice extreme“, a declarat vicepreşedintele pentru dezvoltare durabilă de la Banca Mondială, Rachel Kyte, citat de Agerpres. Banca Mondială precizează că, deşi dezastrele provocate de catastrofele naturale pot afecta toate ţările, cele mai severe pierderi economice şi de vieţi omeneşti sunt înregistrate de ţările sărace.
De exemplu, în 2010 uraganul Thomas a devastat St. Lucia şi a provocat pierderi echivalente cu 43% din PIB. Raportul estimează că, în perioada 2002-2006, impactul dezastrelor naturale asupra ţărilor sărace este echivalent cu un procent din PIB, de zece ori mai mare decât media din ţările dezvoltate.
Daunele produse de inundaţii au depăşit anul trecut cu mai mult de trei ori media ultimilor 10 ani. Aceasta este premisa de la care a plecat conferinţa organizată de SWISS Re, unul dintre primii reasigurători mondiali, desfăşurată anul trecut la Centrul SWISS Re pentru Dialog Global de lângă Zürich. La eveniment au participat asigurători şi brokeri de reasigurare din întreaga Europă. “2011 a fost un an al recordurilor din punct de vedere al pagubelor produse de catastrofele naturale” , a spus Lucia Bevere, Senior Catastrophe Data Analyst al reasigurătorului. La această situaţie a contribuit în mod cert catastrofa din Japonia din primăvara lui 2011: un cutremur urmat de tsunami, care a curmat vieţile a peste 19.000 de oameni şi a generat pierderi economice record de 210 miliarde de dolari, precum şi pierderi asigurate de 35 miliarde de dolari.
2011, anul reper
În analizele societăţilor de asigurare, anul 2011 rămâne un reper negativ fie şi doar pentru faptul că atunci a avut loc cel mai puternic seism din istoria recentă a Japoniei. Conform studiului SIGMA al reasigurătorului elveţian SWISS Re, daunele provocate de dezastre naturale în 2011 au fost depăşite ca valoare doar de cele din 2005.La nivel global, pagubele generate de catastrofe naturale au depăşit 103 miliarde dolari, mai mult decât dublul nivelului înregistrat în 2010. În privinţa catastrofelor naturale, 2011 este depăşit doar de anul 2005, când numai uraganele Katrina, Rita şi Wilma au provocat pagube de peste 100 miliarde de dolari, totalul fiind de 132 miliarde de dolari. De altfel, numai faptul că sezonul uraganelor din America de Nord a fost unul moderat în acel an a menţinut daunele sub nivelul celor din 2005.În acelaşi timp, 2011 pare a fi anul cu cele mai mari pierderi economice cauzate de catastrofe naturale, ajungând până la aproximativ 350 miliarde de dolari. Acest fapt ar fi putut fi dezastruos pentru reasigurători dacă firmele afectate aveau o acoperire mai mare prin asigurare.
Preţul unui eveniment major în România
Potrivit calculelor făcute de specialiştii PAID şi de un broker independent folosind metoda Risk Management System, un cutremur similar celui din 1977 ar aduce asigurătorilor din România pagube de 1,65 miliarde euro. Din păcate, asigurările obligatorii existente nu acoperă decât 200 de milioane euro. În cutremurul din 4 martie 1977, 5% din locuinţele din România au înregistrat daune totale, adică 35.000 de locuinţe au fost distruse şi alte 700.000 de locuinţe au necesitat reparaţii, iar totalitatea daunelor a fost de două miliarde de dolari.
Un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter în zona Vrancea este un lucru obişnuit şi se produce ciclic o dată la 35-40 de ani. Simulările indică un număr total de 44.600 de daune totale la nivel naţional şi alte un milion de locuinţe afectate în cazul unui cutremur de 7,2 grade, la un fond de locuinţe actual de 8,4 milioane faţă de 6,2 milioane în 1977. Dacă luăm în calcul faptul că sunt patru milioane de poliţe de locuinţe facultative şi obligatorii, inclusiv cele 500.000 ale PAID, daunele totale care ar trebui plătite de asigurători ar fi de 1,65 miliarde euro. Daunele ar putea urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al României ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID. La nivelul PAID, un astfel de cutremur ar putea produce 30.520 de daune, a căror valoare se va ridica la aproximativ 190 milioane de euro. Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur.
Precedentul Japonia
Japonia a fost lovită în 2011 de un cutremur violent, cu o magnitudine de 8,9 grade, care a provocat valuri de tsunami şi a fost urmat de numeroase replici pu-ternice. Pagubele economice din regiunile japoneze afectate de cutremur s-au plasat la 170-180 miliarde dolari, potrivit unei analize Credit Suisse. Conform estimărilor analiştilor, citate de Wall Street Journal (WSJ), costurile companiilor de asigurări s-ar putea situa între 10 şi 25 de miliarde de dolari. Spre comparaţie, în urma cutremurului din România din martie 1977, fosta companie de asigurări de stat ADAS a plătit pagube de 5 miliarde de dolari, din care aproape jumătate au fost recuperaţi din reasigurare.
Ce este de făcut?
Potrivit Băncii Mondiale, guvernele ar trebui să se concentreze pe întărirea rezistenţei în faţa dezastrelor, chiar dacă aceasta ar necesita investiţii în avans.
De exemplu, construirea de infrastructură rezistentă la dezastre şi sisteme de alertă ar putea fi costisitoare, dar acestea salvează vieţi şi randamentele sunt de 4 până la 36 de ori mai mari decât investiţia iniţială. Publicarea acestui raport vine la 10 zile după ce taifunul Haiyan a devastat Filipine provocând decesul a 3.976 de persoane şi peste zece milioane de filipinezi au fost afectaţi de acest dezastru, dintre care mai mult de 350.000 au rămas fără locuinţe.
