Edilii au împrumutat de la bănci, anul acesta, aproape 190 de milioane de lei şi 57 milioane euro, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Pentru creditele rambursabile, cu excepţia celor de cofinanţare pentru proiecte cu fonduri europene, plafonul de îndatorare a fost stabilit la o sumă totală de 1,4 miliarde lei anul acesta.
În realitate, primăriile şi consiliile judeţene iau mai mulţi bani, pentru că multe dintre ele accesează fonduri UE.
Băncile s-au împrumutat masiv în ultimii ani, iar creditele se pot întinde chiar pe o perioadă de 20 de ani. Majoritatea sunt linii de împrumut, din care trag anual sume, pentru a se încadra în plafonul autorizat de Ministerul de Finanţe.
Potrivit băncilor care acordă credite, majoritatea sumelor împrumutate sunt folosite pentru repararea drumurilor, canalizare, reţele de energie termică, iluminat public, repararea unor clădiri publice sau spitale. În topul băncilor de la care s-au împrumutat autorităţile locale se află BCR, BRD, CEC Bank, dar şi Banca Europeană pentru Investiţii.
Bani pentru reabilitarea termică
Anul acesta, cele mai mari sume au fost împrumutate de sectoare ale Capitalei. Sectorul 1 a tras 50 milioane de euro dintr-un credit în valoare totală de 125 milioane de euro şi încă 71 milioane de lei dintr-un credit de 298 milioane lei.
Creditul în euro, acordat de Banca Europeană pentru Investiţii, este folosit pentru reabilitarea termică a blocurilor din sector, în condiţiile în care Ministerul Dezvoltării a întârziat cu virarea sumelor alocate pentru acest program. „Suma va fi utilizată integral pentru finalizarea programului de reabilitare termică la cele aproximativ 350 de blocuri care nu au intrat încă în program”, spunea primarul de sector, Andrei Chiliman, înainte de contractarea împrumutului.
Tot de la BEI şi tot pentru reabilitarea termică a blocurilor a împrumutat şi Primăria Sectorului 6 suma 30 milioane de euro, dintr-o linie de credit de 50 milioane de euro. Instituţia condusă de primarul Cristian Poteraş a mai accesat aproximativ 50 milioane de euro dintr-un credit acordat de BCR, bani folosiţi pentru continuarea unor proiecte începute în anii trecuţi şi pentru amenajare de spaţii verzi.
Sume mari au atras anul acesta şi primăria oraşului Cluj-Napoca (75 milioane de lei) Primăria Sectorului 5 (112 milioane de lei), Primăria Ploieşti (15,5 milioane de euro), Consiliul Judeţean Arad (8,2 milioane de euro), Primăria Arad (5,5 milioane de euro).
Sume mari pentru localităţi mici
Deşi figurează cu sume maimici decât sectoarele şi municipiile importante, există în statisticile Ministerului de Finanţe şi credite aprobate pentru oraşe mici şi comune. Dacă le raportăm la numărul de locuitori, aceste datorii sunt însă o povară la fel de grea pentru autorităţile locale.
De exemplu, comuna Şoimuş, din Judeţul Hunedoara, a împrumutat 5 milioane de lei de la BCR, pentru a-şi face reţea ade canalizare şi o staţie de epurare, ca şi pentru reabilitarea drumurilor locale.
Suma reprezintă cofinanţarea unor proiecte cu fonduri europene. Comuna sibiană Tălmaciu a împrumutat 1,6 milioane de lei, tot pentru reabilitarea străzilor, dintr-o linie de credit de 6 milioane de lei, dar nu în cadrul unui proiect european.
În Judeţul Dolj, Primăria Pieleşti a împrumutat două milioane de lei, pentru o reţea de gaze şi pentru a repara străzile din comună.
