Restructurarea la nivelul sectorului fiscal va duce la dispariţia a peste 30% dintre cele 424 de administraţii financiare existente în teritoriu, urmând să existe şi disponibilizări la Garda Financiară, Vamă şi Trezorerie, potrivit preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, scrie ZF în ediţia de miercuri, potrivit Mediafax.
„Probabil în ianuarie – februarie va începe procesul. Vor fi desfiinţate multe administraţii fiscale locale, dar nu cred că se va înjumătăţi numărul. Vor dispărea toate administraţiile financiare fără trezorerii. Sunt circa 50 de administraţii care au doar partea de administrare financiară. De asemenea, vom desfiinţa administraţiile care sunt foarte apropiate geografic. România nu-şi poate permite administraţii financiare la 5-6 km una de alta. Vor dispărea peste 30% din administraţiile financiare, care au fost înfiinţate în ultimii 20-30 de ani pe criterii administrative”, a declarat Blejnar într-un interviu acordat ZF.
El a menţionat că obiectivul este ca la sfârşitul primului trimestru din 2011 să fie finalizat procesul de comasare sau desfiinţare a circa 150 de administraţii financiare.
Într-o primă etapă vor fi înfiinţate 8 administraţii fiscale regionale şi 41 de administraţii judeţene, care vor fi arondate regional.
„Există mijloace moderne de declarare a veniturilor cu ajutorul certificatului digital. Contribuabili mari şi mijloci sunt obligaţi să depună electronic declaraţiile. Prin declararea electronică informaţia intră în server. Se simplifică munca. În plus, dispare riscul ca un operator să introducă o cifră greşită. Greşelile apar deoarece s-a lucrat foarte mult pe suport hârtie. Vrem să renunţăm la hârtie”, a spus el.
În planul de restructurare a ANAF intră şi preluarea prin absorbţie a atribuţiilor Gărzii Financiare şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, acestea urmånd să fie desfiinţate şi transformate în structuri fără personalitate juridică în cadrul agenţiei.
„Atunci când contribuabilul are contact cu Fiscul trebuie să discute cu o singură instituţie. Acum Garda şi Vama sunt entităţi de sine stătătoare. Prin preluarea prin absorbţie, Fiscul va avea pentru prima dată după mulţi ani o singură instituţie. Automat se reduce şi personalul”.
Restructurarea ANAF este necesară pentru a consolida cadrul legal privind lupta împotriva evaziunii fiscale, pentru a elimina paralelismele şi evaluarea diferită a aceleiaşi operaţiuni economice, în viziunea Guvernului.
ANAF are 1.002 angajaţi (aparat propriu), iar la Garda Financiară şi ANV sunt 1.396, respectiv 3.812 de angajaţi. În direcţiile finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt 23.376 de angajaţi.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat că peste 6.000 de angajaţi din structurile subordonate ministerului vor fi disponibilizaţi.
ANAF urmăreşte pentru 2011 şi 2012 implementarea unui sistem stabil de înlesniri la plata obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii aflaţi în dificultate temporară de lichiditate şi reinstituirea eşalonărilor la plata obligaţiilor fiscale restante, a declarat Blejnar.
După ce până anul trecut oamenii de afaceri se plângeau de blocarea rambursărilor de TVA, care strangulau fluxurile de lichidităţi ale multor companii acţionând ca o suprataxă ascunsă, în acest an situaţia rambursărilor s-a îmbunătăţit.
„Pentru o relaţie corectă Fisc – contribuabil şi pentru creşterea gradului de conformare al contribuabililor la declarare şi la plată am întreprins numeroase acţiuni menite să sprijine mediul de afaceri, şi aici mă refer la rambursarea de TVA cu control ulterior pentru deconturile cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei, elaborarea OUG 92/2009 prin care firmele au posibilitatea să-şi amâne obligaţiile fiscale la plată pentru 6 luni, implementarea sistemului de declarare on-line, transparenţa procesului de rambursare a TVA sau elaborarea Cartei Contribuabilului”, a declarat Blejnar pentru ZF.
În plus, prin acţiunile de combatere a evaziunii şi fraudei fiscale, Fiscul urmăreşte, pe de-o parte, scoaterea la lumină a economiei nefiscalizate şi atragerea de sume suplimentare la bugetul de stat, iar pe de altă parte, crearea unui mediu concurenţial corect, în care agenţii economici să-şi desfăşoare activitatea fără distorsiuni, a spus şeful Fiscului.
ANAF urmăreşte prin crearea unui departament de control al persoanelor fizice cu venituri mari să elimine paradoxul firmă săracă – patron bogat, controalele urmând să fie îndreptate şi spre proprietarii firmelor care afişează o avere pe care nu o pot proba, potrivit lui Blejnar.
„Prin crearea acestui departament de control al persoanelor fizice cu venituri mari vrem să eliminăm, să ţinem sub control paradoxul firmă săracă – patron bogat prin aceea că în momentul în care vom controla firmele care ori declară pierderi sau venituri foarte reduse faţă de media sectorului economic respectiv, ori folosesc cu preponderenţă operaţiunile în cash, vom extinde sfera controlului şi la persoanele fizice care deţin sau administrează respectiva firmă, în aşa fel încât să avem o imagine globală asupra veniturilor realizate la nivelul întregii entităţi”.
Până la sfârşitul anului ANAF intenţionează să finalizeze demersurile, cadrul legislativ, în vederea înfiinţării departamentului specializat care va controla veniturile persoanelor fizice în vederea impozitării cu 16% a veniturilor nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată, a spus Blejnar.
Controalele vor fi îndreptate, pentru început, asupra câtorva zeci sau poate sute de persoane fizice care fie cheltuiesc sume mari de bani pentru achiziţionarea unor bunuri de lux fără a avea venituri declarate corespunzător, fie nu au venituri constante, fie nu există documente complete care să evidenţieze veniturile realizate. Iar obiectivul urmărit prin acest demers este diminuarea evaziunii fiscale.
Şeful Fiscului a amintit şi de introducerea începând de anul viitor a unor noi criterii pentru încadrarea în categoria „Mari contribuabili”, obiectivul urmărit fiind preîntåmpinarea accederii în această categorie a firmelor fără patrimoniu, fără angajaţi, fără active imobiliare şi care nu plăteasc taxe şi impozite.
Astfel se va renunţa la cifra de afaceri, ca şi element de departajare între categoriile de contribuabili, urmând să fie introduse criterii precum volumul obligaţiilor bugetare datorate, cheltuielile de
personal, veniturile din exploatare şi volumul activelor imobilizate.
„Pe noile criterii de clasificare cei incluşi în categoria marilor contribuabili vor da 80-85% din venituri la nivel naţional. Este necesară o administrare foarte corectă, eficientă, dedicată pentru marii contribuabili. Este deficit de personal în acest domeniu, în prezent existând un număr de circa 300 de persoane. Vrem să ajungem la 600-700 de oameni prin reorientarea personalului către marii contribuabili în urma procesului de restructurare, de remodelare a administraţiilor financiare. Nu vom face noi angajări”.
În prezent există circa 1.900 de mari contribuabili, iar numărul va ajunge la aproximativ 3.000, a spus Blejnar.
„Unii vor intra în categoria marilor contribuabili, iar alţii vor ieşi. De exemplu, vor ieşi firmele care au cifră de afaceri mare, dar nu au patrimoniu. Acum 20.000 de contribuabili mari şi mijlocii dau circa 65-70% din încasări. Pe noua structurare, din simulările noastre, vor fi 27.000 de contribuabili care vor da 94,3% din încasările bugetare prognozate pentru 2011. Este vorba şi de conformare voluntară”.
În prezent în categoria „Mari contribuabili” sunt incluse companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 70 mil. lei.
