Asigurarea obligatorie a locuinţei face profit

După ce a încheiat 2012 pe pierdere ca urmare a achitării costurilor cu reasigurarea, PAID a revenit pe câştig la începutul acestui an.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor a înregistrat în primul trimestru din 2013 un profit de peste două milioane de lei (aproximativ 530.000 euro), ca urmare a bunei gestionări a portofoliului de asigurări şi a reducerii costului cu programul de reasigurare, anunţă un comunicat al instituţiei. Astfel, după ce în 2012 PAID a înregistrat o pierdere de 2,8 milioane lei (640.000 euro), rezultată în principal din costul cu programul de reasigurare, Pool-ul a reuşit însă să se redreseze în primul trimestru din 2013. Valoarea daunelor achitate de PAID pe parcursul anului 2012 s-a ridicat la peste 270.000 lei (peste 62.000 euro), iar veniturile nete din prime de asigurare s-au ridicat la aproape 6,5 milioane de lei (1.460.000 euro). De asemenea, în primul trimestru din 2013, PAID a plătit daune în valoare de 36.904 lei (9.000 euro), veniturile nete din prime de asigurare fiind de 3.571.701 euro (peste 800.000 euro).

De ce este important PAID

„Inundaţii se pot produce în orice moment şi aproape în orice zonă din România.“ Aceste vorbe aparţin unuia dintre oamenii care se ocupă, în ţara noastră, cu strategiile de protecţie împotriva inundaţiilor. Cea mai clară dovadă în acest sens o constituie chiar localizarea inundaţiilor din ultimii ani. În 2005, inundaţiile s-au concentrat cu precădere în Banat, în Dobrogea, în bazinul Argeş-Olt şi de-a lungul Siretului.

În 2006, inundaţiile au lovit mai ales în zonele adiacente Dunării, pentru ca în 2008 să se mute spre bazinele Someş-Tisa, Prut, Bârlad şi Siret. În 2010, cel mai dureros an din punct de vedere al calamităţilor, inundaţiile au curs mai ales pe Siret. Reducerea riscului de inundaţii ar presupune investiţii de miliarde de euro, bani de care statul român nu dispune.

În plus, o strategie clară privind inundaţiile va fi pusă în aplicare abia de la finele anului viitor. În aceste condiţii, fiecare român trebuie să aibă grijă de propriul viitor. Singurul instrument pe care îl avem, în acest moment, la îndemână este asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).

Costul redus al acestei poliţe, adică 10 sau 20 de euro pe an, o face accesibilă aproape oricărui cetăţean al României. Pool-ul s-a constituit ca societate de asigurare în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societăţi de asigurare (ABC Asigurări, Astra Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Gothaer Asigurări şi Uniqa Asigurări), acţionari PAID.

Recorduri triste

Date certe privind riscurile la care este expusă ţara noastră vin şi dinspre Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Unul dintre indicatorii pe care CSA îi va lua în seamă la analiza solvabilităţii societăţilor de asigurare este factorul de ţară privind riscurile de inundaţii şi cutremure. Cu cât acest factor este mai mare, cu atât dauna posibilă este mai mare, iar companiile vor trebui să constituie rezerve mai mari sau să-şi reasi­gure portofoliile.

Din acest punct de vedere, România nu stă deloc bine. Potrivit datelor CSA, factorul de ţară pentru riscul de inundaţii este în România de 0,40%, adică cel mai mare din Europa şi de patru ori mai mare decât în Italia, Belgia sau Marea Britanie. În ceea ce priveşte cutremurele, România se situează (exceptând câteva ţări de dimensiuni foarte mici) pe locul trei în Europa, după Cipru şi Grecia.

Cumulate, valorile celor doi indici plasează România pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte riscurile catastrofale în ansamblu.

Este suficientă poliţa obligatorie?

După introducerea legii privind obligativitatea asigurării locuinţei, acest tip de poliţă a revenit în prim-plan. Companiile de asigurări aveau, la finele anului trecut, peste 4 milioane de poliţe în portofoliu, adică mai mult decât în toţi anii de după 2004. Statul ne obligă însă să ne asigurăm doar pentru trei riscuri catastrofice, adică inundaţii, alunecări de teren şi cutremure. Asigurarea completă a locuinţei este însă un produs cu mult mai complex, care include uneori mai multe zeci de riscuri asigurate. Totuşi, la bază sunt patru categorii mari de riscuri care nu ar trebui să lipsească din nici o poliţă. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în inte­riorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie. Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl reprezintă notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare şi, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus.

Argumentul preţ

Luând în considerare şi criteriile pe care le-am enumerat, am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din Bucureşti, situat într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro.

Din perspectiva preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea şi apartamentul şi oferă ca bonus asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere. În top se află şi Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare. Cum arătam mai sus, contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume. Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri, atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţio­nală“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător.

Riscuri şi pentru companii

Problema cu asigurările de de­zastru este însă că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi.

Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur similar celui din 1997 ar genera plăţi de peste
4 miliarde de euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde de euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţei vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Pool-ul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.

Statul nu mai dă bani

Inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010, cele mai grave din ultimii ani, au afectat 481 de localităţi din 37 de judeţe. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuinţele lor; circa 4.000 de gospodării au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. În total, pagubele produse de inundaţiile din vara lui 2010 se ridică la peste 875 milioane de euro, conform evaluărilor autorităţilor. De menţionat este că, începând din 2011, statul român nu va mai despăgubi persoanele afectate de inundaţii.

2005-2010

Bilanţ

144 de persoane decedate

69.000 de persoane evacuate

66.500 locuinţe afectate, din care 15.400 locuinţe distruse

3.080 de poduri afectate

15.700 km de drumuri afectate

106.600 hectare de teren agricol inundat.