Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, a anunţat că 25% din banii cu care băncile-mamă au finanţat bula creditului din România (5 miliarde euro) au fost scoşi în ultimele 18 luni. Mişcarea se suprapune cu o nesperată intrare pe profit a multor bănci locale. BNR se teme că resursele atrase din piaţa internă pe viitor ar urma să acopere mai mult provizioanele pentru creditele neperformante decât finanţarea economiei.
Nu faptul că 5 miliarde euro au luat drumul acţionariatului străin surprinde cel mai tare-“dezintermedierea, reducerea expunerii, este caracteristica momentului pentru toate pieţele emergente, nu doar a României”este de părere analistul Florin Câţu-ci constatarea că nivelul provizioanelor este, oarecum, negociabil. “La un grad redus de acoperire (a creditelor neperformante cu provizioane) va trebui să reacţionăm, mergând până la interdicţia de a mai atrage resurse locale” spune Cinteză într-un interviu pentru Ziarul Financiar, remarcând că în prezent acesta este “bunicel” (62%) iar băncile cu mai puţin de 50% sunt în vizor. Asta pentru că se considera că regulile de provizionare erau bătute în cuie şi un credit neperformant trebuia acoperit în propoprţie de 100%, nu 62%, nici 50% sau oricare alt procent. Provizionarea generoasă era necesară pentru a dormi mai liniştiţi în persectiva schimbării legislaţiei europene în ceea ce priveşte băncile cu probleme, din 2015 acestea urmând să fie salvate după model cipriot, cu implicarea acţionariatului şi deponenţilor cu mai mult de 100.000 euro. Să punem în acest context creşterea peste aşteptări a profiturilor unor bănci de top în 2013 în condiţiile în care rata creditelor neperformante continuă să urce (a depăşit 20% în prezent)? De exemplu, BCR a încheiat 2012 cu o pierdere de 277 milioane euro dar după primul semestru din 2013 avea un profit de 126 milioane euro (şi o scădere a activelor de 5%). BRD a anunţat un profit de 14 milioane euro după primul semestru în condiţiile în care gaura la finalul lui 2012 era de 75 milioane euro. Se vor declara pe scară largă împrumuturile neperformante credite în regulă pentru a se debloca fonduri din provizioane ce urmează să fie expediate băncilor-mamă, sub o forma sau alta (rambursare anticipată de linii de finanţare, dividende, etc)? Asta pentru că se pare că retragerile nu se vor opri aici. “Procesul de deleveraging nu este finalizat, ba chiar se va accentua pentru că băncile-mamă îşi cer banii înapoi” subliniază Cinteză. Graba pare mai greu de înţeles de vreme ce băncile locale au primit înapoi de la BNR o parte din rezervele minime obligatorii în valută (nivelul s-a redus de la 40% la 25%) la începutul crizei, ocazie cu care România a acceptat un împrumut de la FMI pentru a umple golul astfel creat în conturile băncii centrale. Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii suplimentare legate de dimensiunea dezintermedierii, sursa fondurilor destinate băncilor-mamă, etc.
O economie sugrumată
Cu o retragere accelerată a fondurilor băncilor-mamă, băncile locale vor trebui să se bizuie pe resurse interne (depozite, emisiuni de obligaţiuni) pentru a strange bani de provizioane şi pentru a avea cu ce să finanţeze economia. Cam greu de crezut că se poate face asta în condiţiile în care dobânzile sunt în scădere iar populaţia şi agenţii economici nu au de unde să economisească accelerat. Cel mai probabil, puţinele resurse atrase vor merge în principal spre acoperirea găurilor din bilanţuri iar economia va suspina mai departe că împrumuturile bancare sunt scumpe şi greu de obţinut.
