Deschiderea autostrăzii A3, Bucureşti-Ploieşti, va putea avea loc, la mustaţă, la 30 iunie. Şoferii nu vor beneficia de servicii elementare, precum parcări, alimentare cu carburanţi, iluminat şi semnalizări luminoase pe autostradă.
VEDEŢI MAI JOS CUM ARATĂ AUTOSTRADA BUCUREŞTI-PLOIEŞTI
Şoferii români vor putea folosi cu începere din 30 iunie autostrada A3, potrivit ultimelor promisiuni făcute de Ministerul Transporturilor. Din cei 62 de kilometri ai autosrăzii vor lipsi însă primii şase situaţi între şoseaua Petricani din sectorul 2 al Capitalei şi centura Bucureşti.
Ca urmare, intrarea pe autostradă se va face prin benzi de încadrare pe sensul de parcurgere a autostrăzii dinspre DN2 spre DN1. Cei care vor veni dinspre DN1 vor fi obligaţi să traverseze celelalte două benzi ale centurii. La aproximativ 200 de metri de centură se va găsi un giratoriu care va permite fie intrarea în Bucureşti prin traversarea un pod peste centură, fie continuarea călătoriei către Ploieşti. Podul este deocamdată realizat doar pe jumătate, în absenţa exproprierilor de terenuri necesare.
Lucrările la autostradă au început în 2008, iar această definitivare parţială a celor 56 de kilometri dintre centurile celor două oraşe a luat Ministerului Transporturilor nu mai puţin de cinci ani.
Încă se mută stâlpii de înaltă tensiune
Tronsonul dintre centura Bucureşti şi Moara Vlăsiei, executat de firma italiană Pizzarotti, este cel mai avansat. Au fost efectuate marcajele de circulaţii provizorii, de culoare galbenă. Se lucrează însă la mutarea unuia din cei 5-6 stâlpi situaţi de-o parte şi de alta a autostrăzii, folosiţi pentru traversarea acesteia cu liniile de înaltă tensiune.
De la Moara Vlăsiei lucrările sunt rămase mai în urmă. Pe sectorul realizat de firma Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu) se găsesc încă materiale de construcţie, iar muncitorii lucrează de zor. Marcajele rutiere nu sunt terminate şi de abia se montează separatorii metalici dintre sensuri. Surse din cadrul proiectului afirmă că totuşi constructorul va reuşi să termine sectorul său săptămâna aceasta deoarece este programată recepţia tronsonului de către Compania Naţională de Autotrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Următorul segment spre Ploieşti, executat de firma Pa&Co, deţinută de Costel Căşuneanu, a fost terminat săptămâna trecută, când a avut loc şi recepţia sa. Ultimul tronson, realizat de firma Spedition UMB, a fost terminat anul trecut. Acesta se sfârşeşte într-un sens giratoriu apărut ad-hoc pe centura Ploieşti Vest, la 1-2 kilometri vest de cel de intrare, situat pe DN1.
Fără parcări şi iluminare
În acest moment, parcările autostrăzii sunt la stadiul de pământ bătătorit, şoferii neavând la dispoziţie spaţii ale alimentaţie publică, alimentare cu carburanţi etc. Dacă primul tronson, cel dintre centura Bucureşti şi Moara Vlăsiei este iluminat în punctele de acces, pe cei 40 de kilometri dintre Moara Vlăsiei şi Ploieşti nu există indicatoare luminoase de circulaţie, iluminat în punctele de acces. Potrivit standardelor româneşti, o autostradă trebuie iluminată în zonele pe unde se face intrarea şi ieşirea de pe aceasta, dar şi în parcări.
Lipsurile sunt explicate prin faptul că proiectul scos la licitaţie în 2007 nu prevedea, inexplicabil, aceste dotări minime şi ca urmare regii asfaltului nu le-au făcut. Reţeaua de alimentare cu energie electrică există însă, urmând să fie trase şi cablurile necesare în viitor. Contractul de construire a autostrăzii a fost atribuit unei asocieri ale regilor asfaltului în 2007. Deşi au primit contractul pe criteriul preţului minim, valoarea acestuia a fost majorată semnificativ, sub pretextul înlocuirii pământului din fundaţia autostrăzii cu balast. De majorări motivate identic au beneficiat şi firmele italiene Pizzarotti-Tirrena Scavi ce au lucrat primul segment.
Primele termene de deschidere a autostrăzii au fost anunţate de către Ministerul Transporturilor pentru 2009 şi apoi 2010. A urmat un şir de amânări succesive, termenul de 30 iunie 2012 fiind ultimul anunţat de minister.
