Traian Băsescu susţine că Guvernul ar fi putut evita creşterea accizelor la carburanţi în 2014 dacă ar fi redus unele cheltuieli şi nu ar fi acordat finanţări suplimentare pentru ministerul lui Liviu Dragnea. Am încercat să lămurim această opinie cu specialişti în finanţe.
Banii obţinuţi la buget din accizarea suplimentară a carburanţilor – 2,28 miliarde de lei în total – puteau fi obţinuţi pe cel puţin alte trei căi care, însă, ar fi lovit mai puţin nivelul de trai al românilor, a explicat preşedintele duminică, într-o conferinţă de presă.
Cele trei resurse
O primă cale este reducerea alocaţiilor pentru Ministerul Dezvoltării Regionale condus de vice-premierul Liviu Dragnea. Acest minister are în 2014 o creştere a bugetului de 1,22 miliarde lei, de la 3,58 miliarde lei în acest an, la 4,8 miliarde anul viitor. Creşterea apare pe cele trei mari programe ale ministerului, anume „Modernizarea satului românesc”, „Regenerare urbană” şi “Infrastructură judeţeană”. Trebuie spus că, în acest moment, România nu a cheltuit peste 3 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pe programe similare. Banii sunt într-adevăr angajaţi pe programe, însă acestea nu sunt începute şi au şanse minime să fie demarate. ”În momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. Asta înseamnă circa 1,6 miliarde de euro”. Din înlocuirea banilor de la buget cu bani europeni se pot face la ministerul lui Liviu Dragnea economii de 1,4 miliarde lei.
Deficit mai mic, cheltuieli aferente mai mari?
O a doua resursă sunt cheltuielile cu dobânzile, supraevaluate, în opinia lui Traian Băsescu. În 2014 au fost prevăzute cheltuieli cu dobânzile de 10,1 miliarde lei, cu 500 milioane lei mai mult decât în acest an. ”Sincer să fiu, mi se pare ciudat, în condiţiile în care vom avea în 2014 un deficit mai mic, deci o sumă mai mică de împrumutat, în condiţiile în care dobânzile pentru România – ca pentru toată regiunea, de altfel – pe piaţa internaţională, dobânzile pentru împrumuturi au scăzut considerabil”, spune el. Opinia lui Băsescu este împărtăşită şi de economişti. Dacă dobânzile sunt mai mici, atunci şi cheltuielile cu dobânzile vor fi inferioare, explică Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Practic însă, nu este cunoscută dobânda la care vor fi luate împrumuturi anul viitor. În plus, strategia Finanţelor pentru anul viitor ar putea fi de a plăti anticipat o parte din serviciul aferent anului 2015, ceea ce ar putea explica costuri mai mari.
Fondul baronilor, a treia resursă
În opinia preşedintelui Traian Băsescu, mai toate guvernele, nu doar cel actual, au prevăzute în bugete sume la un nivel superior celor ce erau justificate de acţiunea în cauză. ”Astfel de buffere găsim în multe locuri în bugetul de stat care, de regulă, după fiecare trimestru, se duc în rezerva prim-ministrului, pentru buna sa dispoziţie şi discreţie. Le alocă prin hotărâre de guvern clienţilor politici. Nu e inventată de premierul Ponta treaba asta, e din vremea lui Tăriceanu, a menţinut-o şi Boc, am fost împotriva ei şi în timpul lui Boc”, spune Băsescu. El nu a explicat însă dacă a luat şi atunci o poziţie publică împotriva acestei practici şi, dacă nu, de ce nu a făcut-o. Traian Băsescu dă un exemplu, pe cel al ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. ”Numai că doamna Câmpeanu, la Ministerul Muncii, anul acesta a dat o jumătate de miliard înapoi”.
Gheorghe Ialomiţianu confirmă existenţa unor rezerve bugetare. Acestea ar fi prevăzute iniţial doar cu rolul de a acoperi anumite cheltuieli, însă în cursul anului se ajunge la concluzia că acele cheltuieli nu mai trebuie făcute.
În acest caz, banii intră la Fondul de rezervă al Guvernului, iar apoi sunt dirijaţi de către acesta pe criterii mai mult sau mai puţin transparente.
În bugetele anilor trecuţi, Ialomiţianu spune că a prevăzut o sumă de ordinul a 800 milioane lei cu titlul de ajutoare de stat. Guvernul care i-a urmat a tăiat alocarea respectivă la un sfert, iar banii au căpătat alte destinaţii.
