Propunerea de a suplimenta acciza la combustibili pentru a susţine construcţia de autostrăzi nu e singura măsură de echilibrare a veniturilor bugetare. Ministrul Finanţelor a pomenit miercuri de “eliminarea excepţiilor de taxare” ceea ce lasă loc CAS-urilor mărite la drepturile de autor, PFA, noi aşezări la microîntreprinderi. N-a fost avansată nici o sugestie concretă pentru combaterea evaziunii.
Supradimensionarea încasărilor în proiectul de buget pentru 2013 are efecte perverse. Autorităţile trebuie să caute acum noi surse de venituri în paralel cu reducerea de cheltuieli pentru a ţine sub control bugetul de anul viitor. “E clar că statul caută soluţii de echilibrare a raportului venituri-cheltuieli. Nu e deloc uşor, e vorba de miliarde de lei iar ţinta de deficit pentru 2014 este de aproximativ 2 procente pe cash”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Propunerile pentru o nouă revoluţie fiscală au început să curgă. Mai întâi, taxa Fenechiu resuscitată. E vorba de majorarea cu câţiva eurocenţi pe litru a accizei la combustibilil, în “scopul nobil” de a susţine construcţia de autostrăzi. Ideea nu e nouă-în această vară Ministrul “Marilor Proiecte”, Dan Şova propunea ca 5% din veniturile colectate din rovignete să fie redirecţionate în acelaşi scop. Acum nu mai este însă vorba de o “recirculare” a acestor bani ci de un supliment introdus în acciză.
Citeşte şi: Cum se vede anul 2014 de la Palatul Victoria
Ieri, Ministrul Finanţelor, Liviu Voinea ,a vorbit de “eliminarea excepţiilor de taxare asupra unor categorii de venituri”. Deşi nu s-au dat exemple concrete decât la categoria “nu la asta ne-am referit” (veniturile persoanelor din întreţinere-“nu impozităm nici nevasta, nici amanta” sublinia Voinea), putem presupune câteva direcţii posibile. La nivel “micro”:
*uniformizarea CAS şi CASS pentru mai multe categorii de venituri. Drepturile de autor de pildă pot fi taxate ca un contract uzual de muncă. La fel PFA-urile
*după introducerea CAS-ului în chirii, aceeaşi soartă o pot avea sumele obţinute din arendarea terenurilor agricole.
*rulajul minim pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor suferi la rândul său ajustări
*veniturile din dividende şi depozite bancare (cu dobânzi din ce în ce mai greu de observat) ar putea fi diluate la rândul lor cu CAS-ul, CASS-ul aferent
*nu poate fi exclusă diluarea cheltuielilor deductibile pentru proprietarii care închiriază imobile, titularii drepturilor de autor şi, de ce nu, poate chiar şi nivelul deducerii personale de bază aferentă unui contract de muncă poate suferi modificări.
La nivel “macro” reaşezări ale nivelului redevenţelor şi accizelor. Dacă TVA redus la pâine nu se reflectă în încasări mai mari din diminuarea evaziunii, putem asista la reveniri la vechea cotă.
Punem căruţa înaintea boilor?
“N-are rost să speriem micul contribuabil, deja copleşit de povara fiscală, mai bine ne concentrăm în sfera marilor surse de evaziune. Reducerea rambursărilor ilegale de TVA, evaziunea din sfera accizelor, optimizările fiscale prin preţuri de transfer intragrup ar trebui să canalizeze eforturile Fiscului. Să ne concentrăm pe cei 20% din contribuabili care ar putea aduce 80% din veniturile din taxe şi impozite, nu invers. N-o să se echilibreze bugetul statului din CAS-ul drepturilor de autor şi PFA-urilor” ne-a spus analistul Ionel Blănculescu rugat să comenteze noile intenţii războnice ale Fiscului.
“Anual, prin necolectarea TVA, pierdem cam 10 miliarde euro. Combaterea evaziunii fiscale ar fi prima sursă pentru strângerea mai multor bani la buget, dar cred că se va merge în continuare pe creşterea taxelor. Politicienii sunt principalii beneficiari ai evaziunii, nu vedeţi ce se întâmplă, ce arestări face DNA, cine sunt cei vizaţi? Nici n-ar mai fi prea mare spaţiu de taxare suplimentară pntru persoanele fizice. Pe cine să taxezi? La impozitul pe venit, sunt doar 2 categorii de excepţii-IT-iştii şi persoanele cu handicap” afirmă consultantul Gabriel Biriş.
Cum ne răzbunăm pe curs
În ultimii 5 ani, cursul euro/leu de la 1 octombrie a fost mai mare decât cel cel din anul anterior iar statul a încasat mai mult din accize. În 2013 povestea nu s-a mai repetat (scădere de 1,6% ) iar Finanţele se gândesc să evite asemenea întâmplare în 2014. “Dumneavoastră gasiţi o motivaţie logică pentru care avem determinarea la 1 octombrie? A existat o motivaţie câtă vreme era clar că se depreciază permanent leul. Şi atunci aveai cumva o certitudine că prin raportarea unui curs mai mare vei avea încasări. Dar cursul e foarte stabil, raportarea la cursul de schimb nu se justifică” sublinia într-o declaraţie pentru “Gândul live” Liviu Voinea. Primul impuls ar fi să ne gândim că se va lua în calcul un nivel mediu al cursului de schimb (trimestrial, anual). Mediafax, citând surse guvernamentale avansează însă posibililtatea ca nivelul accizelor să se actualizeze în funcţie de rata inflaţiei ( e mai greu să ai deflaţie decât scădere a euro faţă de leu).
Primele victime: parcările
Proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările şi piscinele, vor fi obligaţi să achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenită de Guvern cu FMI anunţă Mediafax citând surse oficiale. Vor plăti suplimentar atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice care deţin astfel de proprietăţi. Sunt vizaţi însă doar proprietarii, nu şi chiriaşii (cei care plătesc o taxă pentru folosirea unui loc de parcare).
