Printr-un proiect de lege al Ministerului Agriculturii, cetăţenii europeni vor putea cumpăra de anul viitor maxim 100 ha de teren agricol (ca şi românii), cu condiţia să aibă experienţă în domeniu. Polonia va liberaliza achiziţiile abia din 2016 iar în Bulgaria pot cumpăra teren doar fermieri străini care se stabilesc permanent în ţară.
Cum piaţa funciară va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, cetăţenilor din Uniunea Europeană le va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole româneşti, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii. Persoanele fizice nu vor putea deţine însă mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi pentru a cumpăra, cetăţenii români sau cei din UE, trebuie să dovedească că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector. Proiectul legislativ nu menţionează explicit cum se cuantifică experienţa necesară dar ministrul agriculturii a declarat că prevederea respectivă va fi inclusă în normele metodologice. De asemenea, persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în România situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea.
Legea se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României nu pot fi înstrainate prin vânzare-cumpărare decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar că cele pe care s-au stabilit zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplator, pot fi înstrainate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.
Cum e prin alte părţi
În Ungaria cetăţenii europeni nu pot cumpăra teren agricol. Există însă o excepţie: dacă sunt căsătoriţi cu maghiari şi vor cumpăra terenul pe care l-au arendat în prealabil timp de cel puţin 3 ani, interval în care au locuit în ţară. În acest caz, terenul nu poate depăşi 300 ha, limită care operează şi în cazul maghiarilor. Polonia şi-a asumat la aderare o perioadă de 12 ani în care străinii nu pot cumpăra teren agricol (expiră în mai 2016). Până atunci, persoanele fizice şi juridice din UE sau care au sediul în Polonia dar au capital străin pot cumpăra teren agricol doar cu aprobarea autorităţilor statului (Ministerele Agriculturii, Administraţiei, etc) şi cu acordarea unui drept de preempţiune Agenţiei pentru Proprietăţi Agricole. Se pot lua fără aprobare oficială doar parcele de sub 1 ha, dacă străinul e căsătorit cu o poloneză şi stă de cel puţin 2 ani în Polonia. Şi în Polonia există limita de deţinere pentru unu fermier individual: 300 ha. În Bulgaria, cetăţenii europeni pot cumpăra teren agricol doar dacă sunt fermieri cu experienţă şi se stabilesc în ţară. Persoanele juridice înregistrate în Bulgaria pot cumpăra însă teren agricol (deci străinii pot fi acţionari într-o firmă ce cumpără terenuri). Cehia şi Slovacia au avut la rândul lor restricţii timp de 7 ani de la aderare pentru europeni, cu excepţia celor căsătoriţi cu localnicii şi care locuiseră şi lucraseră în agricultură 3 ani anterior.
Restricţii, sancţiuni, preempţiuni
Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan se va face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statului Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege. Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destinaţiei categoriei de folosinţă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară. Persoanele fizice care cumpără teren agricol, pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare, au obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorităţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
Nerespectarea prevederilor legii este pedepsită cu amendă de până la 100.000 de lei/ha. Proiectul de lege stabileşte înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare ce va asigur publicarea ofertelor de vânzare-cumparare pe site-ul propriu, verificarea exercitării dreptului de preemţiune şi care urmează să alcătuiască şi să gestioneze o bază de date a terenurilor agricole din România situate in extravilan.
