Bulgaria nu mai este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim pe economie, scrie luni cotidianul sofiot Trud, potrivit Realitatea.net.
După ultima creştere din ianuarie, salariul minim pe economie în Bulgaria este de 159 euro, cu doi euro mai mare faţă de cel din România, notează ziarul, care citează datele serviciului Eurostat. Acest lucru nu este un motiv de bucurie, dat fiind că cele două ţări se transformă din ce în ce mai mult într-o insulă a sărăciei pe continent, notează publicaţia. În celelalte ţări sărace din UE, salariul minim este de cel puţin două ori mai mare faţă de salariul minim din România şi Bulgaria. Potrivit criteriilor Eurostat, venitul minim într-o ţară este mic dacă se situează la nivel de între 100 şi 500 euro pe lună.
În Croaţia, care încă nu a aderat la UE, salariul minim pe economie este de 374 euro, în timp ce în Turcia – care are o perspectivă europeană foarte îndepărtată – este de 429 euro pe lună.
În urma restricţiilor severe impuse Greciei, care, practic, se află în faliment, salariul minim pe economie în această ţară a fost de 684 euro în ianuarie. În Grecia, Spania şi Portugalia, cei care primesc un salariu minim pe economie, îl primesc nu de 12, ci de 14 ori pe an, precizează Eurostat. Cel mai mare salariu minim pe economie se înregistrează în Olanda, Belgia şi Luxemburg. În Marele Ducat, salariul minim pe economie este de 1874 euro.
Zeci de mii de bulgari au ieşit duminică pentru a protesta din nou împotriva sărăciei, monopolurilor şi corupţiei din politică. Manifestaţiile din multe oraşe au avut loc simultan cu evenimentele festive prin care a fost marcată Ziua Naţională a ţării, 3 martie, când se sărbătoreşte eliberarea Bulgariei de sub stăpânire otomană.
În capitala Sofia, demonstraţia a fost de câteva ori mai redusă numeric în comparaţie cu duminica trecută, când au fost prezente circa de 30.000 de persoane. Organizatorii protestelor au anunţat că luni încep ridicarea unei tabere de corturi în jurul Parlamentului. Ei ameninţă că vor rămâne în piaţa din faţa Parlamentului până când aleşii le vor îndeplini revendicările. Cele mai importante dintre acestea se referă la convocarea unei mari adunări naţionale care să modifice Constituţia, amendarea codului electoral pentru introducerea sistemului de vot majoritar şi oprirea prin moratoriu a tuturor dosarelor în care băncile comerciale îi judecă pe cetăţeni.
Aproximativ 70.000 de locuitori ai portului Varna s-au strâns în faţa primăriei pentru a cere demisia primarului Kiril Iordanov pe care îl acuză de corupţie şi proastă guvernare. Cu toate că duminică dimineaţa, partidul GERB, al premierului demisionar Boiko Borisov, a anunţat că îi retrage sprijinul politic lui Iordanov, edilul nu s-a grăbit să-şi prezinte demisia, mulţumindu-se să declare că în următoarele zile va convoca în acest scop o şedinţă a consiliului local.
Protestele din întreagă ţară au fost paşnice şi s-au încheiat fără incidente semnificative. Câteva persoane au fost reţinute de poliţie pentru că se aflau sub influenţa alcoolului şi au avut un comportament inadecvat.
De câteva săptămâni, Bulgaria este cuprinsă de ample proteste sociale. Nemulţumirile au fost declanşate de facturile prea mari la energia electrică pentru luna ianuarie, însă treptat s-au transformat într-o revoltă împotriva sărăciei şi nivelului scăzut de trai. O mare parte dintre protestatari se declară în favoarea unei schimbări generale a sistemului politic, acuzându-l pe cel actual pentru eşecul tranziţiei din ultimii 23 de ani. Pe fondul protestelor, guvernul de dreapta al premierului Boiko Borisov a demisionat, fapt ce a dus la convocarea alegerilor anticipate pentru 12 mai.
Duminică, premierul demisionar Boiko Borisov a fost internat internat la spital, prentru a două oară în această săptămână. Potrivit conducerii spitalului Lozeneţ, Borisov a suferit duminică a o nouă criză hipertonică, la trei zile după ce fusese externat din spital unde a fost tratat pentru acelaşi diagnostic.
