„În vremuri tulburi preţul aurului creşte” e deja un clişeu. Şi ce vremuri mai tulburi decât monetizările fără perdea ale marilor bănci centrale? Citiţi care sunt cârligele de marketing ale vânzătorilor şi de ce n-are rost să vă schimbaţi economiile în aur.
„Când toată lumea tipăreşte, aurul te păzeşte. În hiperinflaţia din Germania interbelică, Ungaria postbelică, Zimbabwe etc, cine nu avea ceva metal preţios făcea foamea.” Mă rog, clişeele de marketing sunt mai subtile, se face apel la grafice, se urmăreşte raportul dintre masa monetară şi evoluţia preţului la aur etc. pentru a demonstra că e musai să cumperi ceva metal galben la 1.700 dolari uncia, deşi în urmă cu 12 ani era la 300. Ultima ştire-şoc vine împachetată din Rusia: „potrivit organizaţiei Consiliul Mondial al Aurului, Rusia şi-a crescut de peste două ori rezervele de aur în ultimii cinci ani. Putin a profitat de criza financiară pentru a forma a cincea mare rezervă de aur din lume în numai câţiva ani şi continuă să cumpere aur de circa 500 de milioane de dolari în fiecare lună”.
Care sunt punctele slabe în corelaţia aur-masă monetară? Velocitatea (degeaba tipăresc băncile centrale bani dacă ei rămân blocaţi în bănci sau li se întorc şi nu circulă cu viteză pentru a genera creşterea preţurilor) şi comparaţiile forţate (nu doar aurul ar trebui să crească dacă sunt mai mulţi bani în circulaţie, ci şi restul mărfurilor, or, nu veţi găsi cu uşurinţă asseturi care să fie de cinci ori mai scumpe ca în urmă cu 12 ani precum aurul). Aurul nu reprezintă deci investiţia ideală care să conserve puterea de cumpărare a banilor de hârtie având în vedere că s-a mişcat destul de bine în criză, poate soluţia recomandată în cazul unui haos generalizat, când actele de proprietate nu mai contează, nici acţiunile la bursă, iar de opere de artă şi depozite bancare ce să mai vorbim. Întrebarea firească ce se pune aici este în ce măsură ar mai exista schimburi comerciale clasice şi chiar troc într-un astfel de scenariu şi cine garantează că viaţa deţinătorilor de lingouri şi monede va fi în siguranţă pentru a se bucura de ele (poate ar fi mai bine să investim în… arme dacă tot vine haosul?).
În România, două bănci sunt implicate în operaţiuni cu aur: BCR-Erste, care oferă aur… de cont (pentru speculaţii deci, cu marje bunicele peste cotaţiile internaţionale), dar şi analize super-optimiste cu uncia la 3.000 dolari… cândva, şi Piraeus Bank, ce vinde aur fizic sub formă de lingouri şi monede.
Bineînţeles, nici o supralicitare a preţului fără o dilatare a cererii… viitoare. Cităm Mediafax: „Nu cu mult timp în urmă, rezervele de aur se aflau în cea mai mare parte în posesia SUA şi a europenilor, care le-au acumulat în timpul secolelor în care au dominat lumea. Această situaţie începe să se schimbe, China, Arabia Saudită şi Rusia fiind acum în top 5 al deţinătorilor de aur”. Totuşi, „aurul are o pondere scăzută în rezervele lor valutare. China, în pofida achiziţiilor, are doar 2% din rezervele valutare în aur, iar în cazul Rusiei procentajul este de 9%”.
500 milioane dolari reprezintă valoarea achiziţiilor lunare de aur ale Rusiei, ponderea aurului în rezerva sa valutară ajungând la 9%.