Lucrările la podul de la Agigea şi la cel de la Giurgeni-Vadul Oii au fost încetinite la minimum după ce Guvernul a amputat bugetul Ministerului Transporturilor la rectificare. Reparaţiile ar fi trebuit încheiate la finele acestui an.
Lucrările la două poduri de maximă importanţă pentru infrastructura de transport, anume cel de la Agigea peste canalul Dunăre-Marea Neagră şi cel de la Giurgeni-Vadul Oii peste Dunăre, au fost oprite sau încetinite la maximum după ce Guvernul a amputat bugetul Ministerului Transporturilor la rectificarea din luna august. Finanţarea lucrărilor este asigurată parţial dintr-un credit acordat de către Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD) pentru repararea unui total de zece poduri importante din Dobrogea. Cele două poduri au fost incluse într-un singur lot cu cel de la Cernavodă, aici însă lucrările fiind încheiate. Reparaţiile nu pot continua deoarece în urma rectificării bugetului ministerului va fi redusă partea de cofinanţare a proiectului ce trebuie asigurată de România, afirmă constructori ce menţionează discuţii purtate cu directori ai CNADNR. Lucrările ar trebui terminate până la finele anului curent, dar par departe de punctul lor final.
Deoarece există pericolul distrugerii podului de la Agigea- nereparat niciodată substanţial de la deschiderea sa în 1983 – conducerea CNADNR a decis să asigure siguranţa traficului limitând la maxim 5 tone greutatea vehiculelor care îl traversează. „Săptămânal se rup 40 de sârme din toroane. Riscul este prăbuşirea podului”, afirmă un constructor ce a discutat problema cu directori din CNADNR.
Ruperea toroanelor a fost stopată după introducerea unor restricţii dure de viteză şi încărcare a vehiculelor pe pod, a afirmat recent la un post de televiziune directorul general al CNADNR. Întrebat de „România liberă” despre oprirea lucrărilor la cele zece poduri, Mircea Pop nu a negat informaţia, mărginindu-se să precizeze doar: „Avem discuţii cu Ministerul Finanţelor. Peste o săptămână vom şti proiectele (care vor fi afectate de tăierea cofinanţărilor – n.r.)”. Firma care face reparaţia podurilor de la Agigea şi Vadul Oii este Bilfinger Berger Austria. La finele lui 2010 compania austriacă a câştigat două contracte în valoare de 12,7 milioane euro, finanţate în proporţie de 57% de către BERD, pentru reparaţia acestora.
Lucrările bat pasul pe loc
Şoferii care traversează podul din Agigea nu pot vedea nici un muncitor la lucru. „Trec pe acolo în fiecare dimineaţă, dar nu am văzut nici un muncitor în ultimele zile”, spune un angajat din zonă. Nici în vizita făcută de noi la faţa locului nu am găsit pe cineva care să lucreze la pod. Am întâlnit, în schimb, aceleaşi restricţii de circulaţie, impuse din timpul sezonului estival, când traficul era mult mai intens. Astfel, nu se poate circula cu mai mult de 50 de kilometri pe oră (deşi în timpul verii a existat şi o restricţie de 30 km/oră), iar maşinile cu masa mai mare de 5 tone, cu excepţia celor de transport în comun, nu au voie să treacă pe aici.
La podul de la Agigea se lucrează, totuşi. Sub construcţie este amenajat un şantier unde am întâlnit, aproape de terminarea programului, un singur muncitor, care aranja sculele şi materialele. „Tocmai acum am coborât de pe pod”, a spus el. Câteva zgomote de ciocan demonstrau că cel puţin încă o persoană mai era la serviciu.
Blocajul scoate transportatorii şi portul din joc
Limitarea traficului peste pod la 5 tone loveşte atât în portul Agigea, care pierde trafic în favoarea portului Constanţa – concurentul situat mai la nord, cât şi în transportatorii profesionişti, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Sunt afectate inclusiv livrările agabaritice de echipamente pentru centralele eoliene din Dobrogea, sosite tradiţional prin acest port. Pentru a transporta palele sau picioarelor de centrale, transportatorii trebuie să aleagă drumurile judeţene invecinate. Taxele plătite sunt de aproape trei ori mai mari, a calculat Radu Dinescu. Majorarea este reprezentată de taxa de drum judeţean şi de autorizaţia de transport special cerută transportatorilor, ambele impuse de Consiliul Judeţean Constanţa. Dinescu mai afirmă că firmele ce livrează mărfuri în sud-estul judeţului trebuie să facă un ocol de câteva zeci de kilometri pe drumurile judeţene, iar o autorizaţie anuală pentru drumurile locale eliberată de Consiliul Constanţa ajunge la 6.000 de lei, de câteva ori mai mult decât cei 2.100 de lei ceruţi de Compania de Autostrăzi pentru întreaga reţea naţională de drumuri. „Toată lumea e conştientă că podul trebuie reparat. Nimeni nu vrea să cadă cu podul. Reparaţiile însă trebuie făcute cât mai repede”, spune el.
