Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu şi consilierul Primului Ministru, Andreea Vass Paul, participă vineri alături de oameni de afaceri şi analişti la conferinţa „Cum va depăşi România criza economică?”
La ora 10.20 a început conferinţa.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a susţinut primul discurs:
Înainte de a răspunde la întrebarea cum ieşim din criză trebuie să ştim în ce situaţie de aflăm. Analişti şi economişti confundă noţiunile recesiune şi criză. Recesiunea şi criză sunt într-un raport part şi întreg. Nu există recesiuni fără criză, dar criză fără recesiuni se poate. Iată exemplul Japoniei care acum 20 de ani a intrat într-o criză din care nu au ieşit nici acum.
Toate crizele mondiale au început în America. Acum pentru prima dată în istorie apare o întrebare îngrijorătoare: Apare un nou tip de criză care porneşte din China? China reprezintă un nou pericol după ce această ţară a devansat Japonia în topul marilor puteri.
Ştim exact când începe recesiunea (două trimestre de creştere minus) şi când se termină (două trimestre de creştere plus). Cele două trimestre se măsoară atât pe verticală cât şi pe orizontală. În România este foarte dificil să faci acest calcul pe orizontală. Cum sa alături trimestrul patru din anul acesta (perioada sărbătorilor în care oamenii consumă mai mult) şi trimestrul unu din anul următor?
Calculele pe orizontală arată că în semestrul 4 din 2009 am avut o recesiune de -6,9. Prognoza pentru ultimul semestru din 2010 de -2 este aproape de realitate, consideră Vasilescu.
România nu este singură ţară din Uniunea Europeană în recesiune. Bulgaria, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania se află într-o situaţie gravă. Toate aceste ţări au fost obligate să scoată bani din bugetul statului pentru a susţine băncile. Dacă băncile cad, cade toată ţara.
Stabilitatea financiară în raport cu stabilitatea familială este mult mai importantă.
În legătură cu împrumutul făcut ieri Ministerul Finanţelor, Vasilescu spune că reprezentanţii guvernului au făcut un împrumut avantajos faţă de cel contactat anul trecut. Dobanda de 4,8% la 1,3 miliarde de euro este bună. Guvernatorul BNR l-a sfătuit ieri pe ministrul Finanţelor să nu ia acest împrumut înainte să în achite pe cel anterior.
România plăteşte şi astăzi politica economică lui Ceauşescu, deoarece guvernanţii au preferat să aplice o terapie graduală ca să protejeze cetăţenii după perioada grea din epoca comunistă. Costul social şi economic au fost în final mult mai mari. Polonia a adoptat o terapie şoc şi astăzi se află într-o situaţie mai bună.
România are o mare problemă: cultura economică a societăţii. Ţări care reuşesc sunt cele care au cultura creditului şi cele în care cetăţenii se implică activ. Cultura economică nu poate să fie făcută doar de profesori, ci de întrega societate civilă. Dictonul „Un popor valorează în ochii lumii tot atât de mult cât valorează şcoala în ochii lui” este foarte adevărat.
Deşi în România există terenuri fertile, există probleme cu agricultura deoarece oamenii nu mai ştiu să practice această îndeletnicire. Pe vremuri, agricultura reuşea să confere stabilitate leului. Nu avem agricultură pentru că nu avem servicii care să sprijne acest domeniu.
Datoria România este de 90 de miliarde în prezent. Din aceşti bani, doar 18,5 milioane este datoria statului, iar 9 milioane datoria BNR. Ce s-a întamplat cu restul de bani? Cu 17 milioane s-au cumărat 1 milion de automobile. Nu avem autostrăzi dar avem automobile.
Abia în 2000 a început o creştere sănătoasă în România pentru că s-a bazat pe doi factori pentru că s-a bazat pe exporturi si investiţii. Consum a început să crească peste doi ani. Investitorii au năvalit în perioada 2004-2008 în România, dar românii nu au fost pregătiţi să o valorifice.
BNR a fost nevoită să deschidă o pensiune. O sumă de 10 miliarde de euro, care puteau fi folosite pentru investiţii şi pentru retehnologizări, au fost dusă la pensiunea băncii pentru a evita încercarea în butoiul cu miere a societăţii.
Figuri importante anunţau că omenirea întră într-o eră a prosperităţii. Românii au crezut şi au început să se îndatoreze. Banca Naţională a încercat să tempereze aceste împrumuturi.
Practic suntem acum într-o dilemă mare: Europe de Vest şi America îşi încrucişează săbiile. SUA spune că trebuie să ieşim din recesiune şi să ignorăm problema bugetului. America îşi permite să facă acest lucru, nu au inflaţie şi nici deflaţie. În Europa analiştii susţin că nu putem ieşi din recesiune cu un buget dezechilibrat. Formula de bază este următoare: cheltuielile bugetare nu trebuie să fie cu niciun leu mai mari decât veniturile bugetare plus cât se poate împrumuta statul.
Ce nu trebuie să facem? Nu putem ieşi din criză prin inflaţie! Suntem în Uniunea Europeană unde există o teamă faţă de creşterea economică prin inflaţie. Ne rămâne calea pe care am plecat în 2000: exporturi, investiţii, consum.
Criza aceasta ne avertizează că lumea se va schimba şi vom fi nevoiţi să alegem un alt stil de viaţă. Creditarea din 2008 nu va mai reveni în viitorul previzibil.
Toate băncile din România au bani, pot relua creditarea în orice minut. Le lipseşte încrederea, iar creditare fără încredere nu va exista.
România nu se poate dezvolta fără capital extern. Trebuie să atragem fonduri structurale europene. Aceste fonduri nu se dau, trebuie să fie absorbite. Pentru a fi absorbite trebuie să avem proiecte. Guvernul ar trebui să facă o singură agenţie care să se ocupe de atragerea fondurilor europene, iar angajaţii pot să primească un miliard pe lună stimulente dacă atrag cinci pentru România.
Consilierul Primului Ministru, Andreea Vass Paul, a urmat după Adrian Vasilescu. Discursul ei:
România poate să vorbească despre creştere economică după infuzia unei doze mari de bun şimţ şi de bună raţiune economică pentru a gestiona banii.
Exporturile şi investiţiile străine sunt principalii stâlpi de susţinere ai economiei româneşti. Dacă în ceea ce priveşte exporturi, stăm foarte bine, în domeniul investiţiilor sunt trei piloni principali: investiţii mari peste 5 milioane de euro (statul oferă o rambusare de 50%), al doilea pilon vizează sectorul investiţiilor în întreprinderile mici şi mijloci, al treilea pilon se adresează firmelor tinere (programul Start).
Pentru a completa această viziune integrată a investiţiilor, am creat un program pentru tinerii antreprenori. Printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul propune următoarele facilităţi: rambursarea de 50% din valoarea investiţiei până în 10 milioane de euro, scutirea de la plata CAS pentru maximum 4 angajaţi.
În 2011, în bugetul de stat se dublează fondurile alocate pentru co-finanţarea proiectelor care au contactat fonduri europene. Una dintre priorităţile anului 2011 este zona absorbţiei de fonduri europene. Rata de absorbţie este absolut ridicolă.
2010 a fost anul în care măsurile de austeritate s-au materializat brutal. Nu există soluţii uşoare. Am avut de ales numai între variante de soluţii dureroase. Cine spune că împrumutul de la FMI a fost o greşeală vorbeşte prostii. Varianta alternativă era să te împrumuţi cu o dobândă şi mai mare.
Ce înseamnă viziune de dreapta? Înseamnă că manifestăm compasiune pentru cei nevoiaşi şi abia apoi pentru asistenţă socială. Reformele pe care le-am aplicat sunt radicale, dar altfel trebuie să renunţăm să vorbim despre creştere economică.
Dezamăgire: absenţa unui consiliu naţional de competivitate care să abordeze fiecare domeniu al competivităţii publice.
Următorul speaker a fost sociologul Mircea Kivu care a vorbit despre criză din perspectiva consumatorului.
Un studiu publicat relativ recent „The game changes”, descrie patru mari tipuri de adaptare a consumatorului la criza: cei încrezători şi siguri care nu şi-au modificat comportamentul pe timp de criză fie pentru că aveau rezerve, fie pentru că lucrau în domenii care nu au fost afectate de criză, comportamentul t”răieşte pentru astăzi” care pesupune nemodificarea stilului de viaţă, dar diminuarea economilor, al treilea comportament care reprezintă 39% din populaţie îşi diminuează cheltuielile dar îşi păstrează optimismului, 25% din oameni, al patrulea tip de comportament, sunt direct afectaţi şi trăiesc doar cu stricul necesar.
În Europa, cam 79% şi-au schimbat comportamentul, în timp ce în România mai puţini oameni şi-au modificat comportamentele. Acest lucru se explică poate prin faptul că este prima criză prin care trec.
În primă fază oamenii nu şi-au schimbat mult comportamentul, au existat schimbări la nivel psihologic. Abia din acest an a început să scadă consumul, românii şi-au pierdut încrederea în marile corporaţii şi mai ales în instituţiile bancare, iar volumul global al vânzărilor s-a menţinut constant.
În ultimul an au scăzut vânzările prin internet, ceea ce iniţial părea o modalitate de adaptare la criză, dar probabil acest lucru se explică prin faptul că pe internet se vând în general produsele electrocasnice.
Comportamentul consumatorului român este imprevizibil de aceea este foarte greu să fac o prognoza pentru viitor.
George Butunoiu – Head-Hunter încearcă să răspundă la întrebarea: Cine vor fi supravieţuitorii crizei?
Multe firme sunt atât de slăbite încât chiar dacă va veni o perioadă de creştere, multe nu vor avea cu ce să funcţioneze.
Un studiu analizează încrederea generalizată în fiecare stat. România s-a situat pe ultimul loc în acest clasament, cu 10%. Ceea ce înseamnă că un român crede că 9 din 10 români i-ar face rău şi de aceea îşi ia măsuri de prevenţie împotriva lor. În fruntea clasamentului, în Suedia cifra de încredere este de 60%. Singurul capabil să schimbe această situaţie este Guvernul!
Cristian Parvan – secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România vorbeşte despre mediul de afaceri din România. El susţine că România nu reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană.
În ciuda nemulţumirilor pe care antreprenorii le au, ei încearcă să performeze şi nu pentru Guvern, ci pentru profit.
Cine îşi închipui că România poate să continue cu 4,2 milioane de angajaţi, se îmbată cu apă rece. Trebuie să facem o prioritate din mărirea numărului de angajaţi şi sporirea consumului.
Bogăţiile României aduc doar 3,2% din PIB, iar redevenţele din petrol reprezintă 90%.
Soluţii propuse de Cristian Parvan:
Piaţa imobiliară are un rol important în refacerea economiei. Scheme din Marea Britanie pot fi aplicate în România.
Piaţa muncii trebuie să flexibilizată prin revizuirea codului al muncii. Stimularea persoanelor în vârstă, o categorie foarte valoroasă, trebuie aplicată pe piaţa muncii.
Stimularea antreprenorilor tineri este o idee bună, dar problema este că Guvernul a alocat doar 1 milion de euro pentru acest proiect.
România nu sprijină cercetarea! Guvernul a comandat doar cinci instalaţii ca să sprijine o invenţie românească prin care autorităţile pot să verifice mai uşor toate containerele care vin în portul Constanţa.
Subscriu la existenţa unui consiliu al competivităţii, dar din păcate nu interesează pe nimeni acest subiect în România.
Consilierul Andreea Vass a ţinut să precizeze că Guvernul agrează ideile societăţii civile şi dialogul social, dar nu poate să ignore cererile sindicatele.
Întrebări din public
Cine sunt managerii afacerii numite România?
Răspunsul a fost că responsabilitatea totală pentru ceea ce se întâmplă în România îi revine clasei politice.
Ce s-ar întâmpla cu economiile populaţiei din România în cazul în care unele ţări cu probleme s-ar retrage din zona euro?
Valisescu: Nu cred că Europa va permite dispariţia euro. În acest moment nu există acest pericol. Atunci Europa ar deveni un muzeul al civilizaţiei, iar centrul de putere s-ar muta. Istoria dovedeşte că aceste idei nu se adeveresc.
Când va fi adoptat un cod al muncii flexibil?
Discuţiile sunt în derulare. Părerea mea că la începutul anului trebuie să avem un cadrul privind acest noul cod al muncii. Sunt indispusă că sindicatele cer constant mărirea salariilor. Trebuie să avem un acord la nivelul întregii societăţi civile. Într-o săptămână cred că va fi adoptată noua lege a salarizării.
Dragos Tanase – Director general Rosia Montana Gold Corporation
Marile puteri emergente duc o luptă acerbă pe resurse. De exemplu, China merge în Africa pentru a-şi asigura resurse. Australia a devenit foarte atractivă pentru foarte multe alte ţări.
Zeci de ani, industria minieră nu a fost atractivă, dar în perioada 2004-2005 a existat o creştere importantă şi asta s-a reflectat în ameliorarea crizei. Uniunea Europeană a descoperit că este dependentă de resurse şi de aceea a adoptat o serie de strategii pentru a se asigura că este principalul producător de materii prime de pe continent.
România a avut o industrie minieră puternică. La un moment dat, România avea 640 de mine. Apoi a intervenit o scădere masivă. Potenţialul României este enorm, dar pentru a valorifica acest potenţial trebuie să investim în explorarea geologică.
Proiectul Rosia Montană este unul controversat. Ne place sau nu ne place, acest proiect este totuşi cel mai avansat din domeniu. Rosia Montana a investit 70 de milioane de dolari într-un proiect de explorare geologică pentru a afla cantitatea de aur din aceasta zona. Valoarea aurului de la Rosia Monta este de 7,5 miliarde de dolari. Dacă proiectul continuă, vom aduce în România furnizori care să investească pe termen lung.
Impactul total al proiectului de la Rosia Montana va fi de 0,38% din PIB-ul României. Reprezentantul companiei Rosia Montana Gold Corporation a dat asigurări că acesta este doar un singur proiect, iar firma vrea sa implementeze mai multe în ţara noastră.
Robert Zănescu, director PR si Comunicare, Bancpost a oferit câteva sfaturi pentru companiile care îşi doresc să se prospere:
– adapteză-ţi produsele la nevoile consumatorilor
– construieşte o platformă de comunicare eficientă
– nu reduceţi bugetul de comunicare
– profită de industria de mass media pentru a vă face cunoscută oferta
– stabileşte o relaţie între firma locala şi cele externe
– activează relaţia cu reţeaua de distribuţie
– petrece cât mai mult timp cu clientul la punctul de vânzare
Dan Ioan Popp, CEO Impact SA, a susţinut că ieşirea din criză depinde de cât de mult capital vom strânge în 2-5 ani şi de cum vor finanţa băncile creditele. Deşi ne dorim intervenţia statului şi uneori este binevenită, statul ar trebui să de cele mai multe ori să se abţină.
2011 pe creştere economică
Claudiu Barbu, director general Reinvent Consulting, a declarat că potrivit studiilor făcute, România va înregistra anul viitor o creştere economică. Chiar şi afacerile imobiliare îşi vor reveni, dar într-o perioadă de 7 ani. Preţurile vor fi chiar mai mari decât în 2008.
Când va ieşi România din criză?
Robert Zănescu (Bancpost) este de părere că în prezent trebuie să concentrăm ca să rezolvăm problema încrederii consumatorului în companii care are este foarte scăzută, iar atunci când vom observa o curbă ascendentă putem vorbi de ieşirea din criză.
