Premierul Ponta susţine că sunt încă administraţii locale care nu au încheiat contracte de deszăpezire a drumurilor pe timp de iarnă deoarece firmele de profil nu mai vor să lucreze pe ”bani puţini” şi să fie şi criticate inclusiv de presă, afirmând că din aceste motive nu mai sunt găsiţi ”clienţi”.
” Ştiu că sunt zone unde nu s-au încheiat contractele, pentru că atât i-am tocat şi noi, şi presa pe cei care deszăpezeau că au plecat, nu mai vor să mai deszăpezească, că dacă…şi cu bani puţini, şi toată ziua înjuraţi, nu mai găsim clienţi”, a spus Ponta la comandamentul pentru situaţii de urgenţă.
Un oficial al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) confirmă faptul că la licitaţiile desfăşurate recent constructorii nu s-au înghesuit să depună oferte. ”La Direcţia de Drumuri Naţionale Constanţa sunt 4 secţii unde nu au fost depuse oferte, la Timiş sunt 2-3 secţii în aceeaşi situaţie iar la Iaşi alte 4. In total sunt aproximativ 10 secţii deci un sfert din totalul de 44 de secţii existente la nivel naţional”, spune acesta.
Deszăpezire de lux în România
Pare paradoxal, dar costurile suportate de statul român cu deszăpezirea unui kilometru de drum naţional sunt de patru ori mai mari decât în Islanda, ţară în care în medie, în funcţie de regiune, sunt anual 100 de zile de ninsoare. Potrivit datelor prezentate de Administraţia şoselelor din această ţară pe situl propriu de internet, în perioada 2011-2012 s-a cheltuit pentru întreţinerea de iarnă a unui kilometru de şosea în medie 1.200 de euro. Reţeaua de drumuri gestionată de administraţie are 10.472 kilometri adică aproximativ două treimi din cea gestionată de CNADNR.
Spre comparaţie, potrivit declaraţiilor făcute de fostul director general al CNADNR, Mircea Pop, în România în iarna 2011-2012 s-au cheltuit pentru deszăpezire 300 de milioane de lei, adică 70 de milioane de euro sau în medie pe kilometru 4.375 de euro, de 3-4 ori mai mult decât în Islanda. Şi în România şi în Islanda activităţile de deszpăpezire sunt făcute de firme private pe baza unor contracte semnate cu statul.
Argumente oficiale: clima aspră din România
Ori de câte ori au fost chestionaţi asupra unor astfel de diferenţe, nu numai faţă de Islanda ci şi comparativ cu ţări precum Finlanda sau Germania, constructorii români şi angajaţii CNADNR au invocat diferenţele climatice, mai precis caracterul continental al climei de la noi. ”Spre deosebire de Islanda unde îngheţul durează întreaga iarna în România există anual 80 de cicluri de îngheţ-dezgheţ”, spune oficialul CNADNR indicat. Topindu-se peste zi, zăpada îngheaţă noaptea, impunând tratarea carosabilului cu sare, explică el. În plus în ţările nordice se permite existenţa unui strat minim de zăpadă pe carosabil (2-5 centimetri în Islanda) în timp ce toată lumea în România vrea ca şoseaua să fie neagră, spune el. ”Lumea vrea să circule cu aceeaşi viteză şi iarna şi vara, cu 100 de kilometri la oră”, afirmă acesta.
Există şi alte explicaţii nemenţionate de oficialul CNADNR. Activităţile de deszăpezire din România sunt derulate de cele mai multe ori cu camioanele folosite vara la construirea sau repararea şoselelor la care constructorii adaugă o lamă. Lipsesc perdelele forestiere ce protejează şoselele de viscol sau panourile parazăpezi. Frezele de zăpadă, singurele utilaje ce îşi pot croi drum în caz de ninsori abundente. sunt puţine, au randamente mici şi sunt vechi, fiind fabricate acum 50 de ani. În mandatul ministrului MIron Mitrea CNADNR şi-a vândut toate utilajele firmelor private iar acestea nu au achiziţionat echipamente noi de deszpăpezire. Acestea nu au niciun interes să cheltuie bani în condiţiile în care la licitaţii dotarea lor nu este un factor de departajare faţă de concurenţi, iar CNADNR închide ochii la deszăpezirile cu basculanta.
