Deszăpezirea unui kilometru de drum naţional în România este mai scumpă decât în Finlanda, o ţară cu ierni mult mai grele. Cum explică autorităţile şi firmele specializate această aberaţie?
„Performanţa” de a avea unele dintre cele mai scumpe autostrăzi din această parte a Europei nu este singura pe care ţara noastră o înregistrează în domeniul infrastructurii. România este una dintre ţările europene care plăteşte cel mai mult pentru curăţarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale, arată două lucrări publicate în primăvara acestui an în Germania şi Finlanda, corelate cu cifrele făcute publice de către Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Potrivit datelor companiei, întreţinerea drumurilor naţionale în iarna anului trecut s-a ridicat la 333,47 milioane lei (77 milioane euro), în timp ce pentru iarna ce a început necesarul este de 401,7 milioane lei (93 milioane euro). Luând în calcul lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi, de 16.000 de kilometri, rezultă că în iarna 2010-2011 s-au cheltuit 4.812 euro pe fiecare kilometru, iar în sezonul actual costurile deszăpezirii ar putea ajunge la 5.800 de euro pe kilometru. Cifrele sunt incredibile dacă luăm în calcul faptul că, spre exemplu, Finlanda, o ţară cu condiţii climatice mult mai dure, şi cu un cost al forţei de muncă mai ridicat, cheltuie anual 98 de milioane de euro pentru deszăpezire. Mai trebuie spus că lungimea totală a drumurilor naţionale din această ţară, 78.000 kilometri, este de aproape cinci ori mai mare decât în România. Astfel, preţul mediu pe kilometru al deszăpezirii în Finlanda este de 1.200-1.300 de euro, de patru ori mai mic decât la noi. Toate aceste date au fost incluse într-o lucrare realizată în cadrul universităţii finlandeze Saimaa.
De ce este mai scump în România?
Una dintre explicaţii este tipul contractelor de deszăpezire încheiate de Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) cu constructorii români. Pentru aceştia, afacerea e bună: decât să stea degeaba iarna cu buldoexcavatoarele, trailerele sau macaralele, mai bine le pun la dispoziţia CNADNR, care le plăteşte serviciile chiar şi atunci când utilajele nu se mişcă de pe loc. Potrivit contractelor, CNADNR trebuie să achite atât orele de activitate de pe şosea, cât şi un tarif de staţionare în parcurile secţiilor de drumuri naţionale a utilajelor puse de constructori la dispoziţia companiei.
Spre exemplu, oferta depusă de două importante firme asociate pentru deszăpezirea autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a centurii Piteşti, prevedea un tarif orar de staţionare pe utilaj cuprins între 10 lei şi 40 de lei, iar pentru intervenţie, tariful varia în funcţie de utilaj, între 13 lei şi 60 de lei. În total, au fost prevăzute 44 de utilaje.
Oferta finală a rezultat la 250.000 euro pe lună, adică 2.500 de euro pe kilometru. Aproape jumătate din aceste costuri, 123.000 de euro, reprezintă tarifele de staţionare. Dacă ar fi să plătească preţurile din ofertă timp de trei luni, CNADNR ar plăti anual 7.500 de euro pe fiecare kilometru de autostradă. În practică, din lipsă de bani, CNADNR dă dispoziţie constructorilor să iasă la deszăpezit mai rar decât se prevede în ofertele lor, iar, de regulă, iernile sunt mai blânde decât în propunerile financiare ale constructorilor.
„O soluţie de micşorare a costurilor ar fi ca CNADNR să nu le mai plătească staţionarea, ci doar orele de activitate. Aceasta ar însemna să aibă contracte cu ei şi să îi anunţe să intervină cu 2-3 zile înainte, dacă se primeşte prognoza meteorologică nefavorabilă”, spune un fost director din cadrul CNADNR.
Potrivit acestuia, costurile cele mai mari sunt cu materialele folosite, nisipiul, sarea, carburanţii. În ofertele constructorilor domină însă costurile cu utilajele. În cazul autostrăzii A1 şi centura Piteşti, oferta indicată cuprinde peste 90% din costuri cu oamenii şi utilajele. Aceste situaţii se umflă însă cu uşurinţă. Şefii de parcuri confirmă un număr umflat de ore de intervenţie sau staţionare pentru utilajele constructorilor, iar profiturile acestora cresc simţitor.
Constructorii dau vina pe iarna aspră
Florea Diaconu, patronul firmei Delta ACM, activă în deszăpezirea unor drumuri naţionale, afirmă că eliberarea şoselelor de aceste activităţi nu are cum să fie mai scumpă în România decât în Germania. „Preţul pe kilometru nu are cum să fie diferit. Lucrăm cu aceleaşi materiale, aceleaşi echipamente. Spre exemplu ale mele sunt nemţeşti. Poate doar dacă acolo nu se foloseşte acel nisip, care vara se adună spre mijlocul autostrăzii, ci doar sare”, afirmă el adăugând că soluţia renunţării la nisip e doar o opinie personală.
În plus, spune Diaconu, spre deosebire de Germania, precipi-taţiile din România combinate cu gerurile şi viscolurile puternice duc la apariţia poleiului. Explicaţia este cel puţin ciudată în condiţiile în care clima din România nu este mult diferită de cea din Germania.
Florea Diaconu nu crede că ar fi o soluţie ca firmele să nu mai fie plătite pentru staţionarea utilajelor lor în parcuri. „Dvs. aţi fi dispus să nu vă ţineţi utilajele în parcurile companiei, ci în ale dvs., dar să trebuiască să vă plătiţi oamenii? Ce se va întâmpla dacă ei sunt liberi de Crăciun şi începe să ningă?”, întreabă el.
Ce spune Compania Naţională de Drumuri
Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi a refuzat să comenteze preţul de 333 milioane lei, plătit iarna trecută pentru deszăpezire, dar ne-a precizat care sunt costurile unitare pe kilometru, conform calculelor oficiale. Pentru deszăpezirea unui kilometru din A1 s-a plătit în iarna 2010-2011 suma de 4.290 euro, fără TVA, pentru un kilometru din A2 suma de 3.022 euro, tot fără TVA, iar pentru un kilometru din drumurile naţio-nale suma de 3.612 euro, fără TVA. Sumele includ nu doar deszăpezirea, ci şi alte activităţi precum plombări de gropi, montarea de parazăpezi etc. Costurile sunt rezultate în urma acordurilor-cadru semnate în 2008, în bună parte renegociate în ultimele luni. Noile acorduri ce vor fi semnate anul viitor şi efectele renegocierilor menţionate se vor vedea anul viitor, spune compania.
Cum este Germania
Potrivit unui alt studiu realizat de Institutul de cercetare Fraunhofer, costul deszăpezirii în Germania este de 5.000-5.800 de euro pe kilometru de autostradă (aproximativ 15-20% din costul întreţinerii într-un an), 900-1.300 euro plătindu-se pentru un kilometru de şosea federală sau de interes local. În total, în Europa Centrală şi de Est se cheltuie pe deszăpezire 230 de mi-lioane de euro, în Franţa 50 de milioane de euro, iar în ţările scandinave 140 de milioane de euro. Studiul arată că acele costuri unitare pe kilometru sunt în Germania cu 20% peste cele din Finlanda, însă cu 20% sub cele din Belgia.
Cum se deszăpezesc drumurile în România
În funcţie de frecvenţa intervenţiei utilajelor de deszăpezire, drumurile naţionale se împart în patru clase. Potrivit cifrelor oficiale ale CNADNR, există 9.691 de kilometri, adică 60% din total, cuprinşi în prima clasă de viabilitate, în care în cel mult 8 ore de la încetarea viscolului trebuie să se asigure circulaţia pe o bandă. În această clasă, curăţarea totală a carosabilului de zăpadă se face după cel mult două zile. Aici sunt incluse autostrăzile şi drumurile naţionale importante care conectează municipiile reşedinţă de judeţ. Alţi 5.100 de kilometri sunt incluşi în clasa a II-a de viabilitate, în care eliberarea unei benzi de circulaţie are loc după 12 ore, iar îndepărtarea omătului după 3 zile. Restul de 900 de kilometri sunt în clasele III şi IV de viabilitate.