Deşi şi-au concentrat toată atenţia doar asupra autostrăzii de pe Coridorul IV, finanţările pentru Bechtel fiind mai degrabă sporadice, guvernele succesive ale României din ultimii zece ani au reuşit să termine doar pe sfert autostrada Sibiu-Nădlac.
La aproape cinci ani de la semnarea primului contract legat de construirea autostrăzii A1 (sectorul Arad-Timişoara, contract semnat în decembrie 2008 cu firmele FCC-Astaldi), legătura României cu vestul Europei este departe de a fi gata. Unele porţiuni deja necesită lucrări de reparaţie capitală, nu atât din cauza vechimii acestora, cât a slabei calităţi a lucrărilor, în timp ce pentru altele nici măcar nu au fost aleşi constructorii.
După 5 ani, gata doar 25%
Până în prezent au fost deschişi circulaţiei doar 83 de kilometri, reprezentând 25% din lungimea autostrăzii de 330 km. Terminaţi în proporţie de 100% sunt însă doar 10 kilometri, anume cei construiţi de regele asfaltului Dorinel Umbrărescu între Timişoara şi Lugoj (lotul 1). Cu toate acestea, din considerente de imagine, electorale sau din alte motive, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a decis şi deschiderea celorlalţi 73 de kilometri, pe aceste secţiuni stadiul lucrărilor e de 99%. Este vorba de Arad-Timişoara şi Centura Arad (40 de kilometri) şi de Deva Orăştie (33 de kilometri).
„Condiţiile meteo speciale” amână lucrările
Potrivit calendarului iniţial al lucrărilor, bazat pe termenele din contractele semnate cu constructorii, începutul anului 2013 ar fi trebuit să reprezinte un pas esenţial pentru progresul autostrăzii. Cu începere din aprilie, autostrada ar fi trebuit să fie mai lungă cu 109 kilometri, respectiv cu toate cele 4 loturi dintre Orăştie şi Sibiu şi cu primul dintre Lugoj şi Deva. Deschiderea acestora urma să aibă loc în aprilie. Pentru CNADNR şi utilizatorii infrastructurii rutiere socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg.
În varianta optimistă, până la finele anului vor deveni accesibili şoferilor încă 87 de kilometri.
Constructorii, spune CNADNR, au solicitat amânări invocând descărcările arheologice şi exproprierile dificile, relocări de utilităţi, inclusiv ”condiţii meteo speciale”. Luna aprilie s-a transformat pentru unele loturi în luna august, noiembrie sau decembrie, iar pentru altele s-a mutat în anul viitor.
Ultimele termene avansate sunt august 2013 pentru lotul 1 Oraştie-Sibiu şi primul din Lugoj-Deva şi noiembrie 2013 pentru loturile 2 şi 4 din acelaşi sector. Lotul 3 din Orăştie Sibiu va fi gata anul viitor şi aceasta doar dacă firma de construcţii care lucrează acolo se va mobiliza la nivelul de câteva sute de camioane pe zi, spune un oficial din cadrul proiectului.
”Din avion căci se poartă aceste înregistrări video lucrurile arată avansate. Dacă mergi pe şantier, îţi dai seama că mai sunt multe de făcut”, spune acesta.
Constructorul a avut constant de-a face cu alunecările de teren din zonă şi la fel şi cel ce lucrează pe lotul 4. Pe lotul 3, aflat în lucru la firma italiană Impregilo, se găseşte cel mai lung viaduct al autostrăzii, anume cel din zona localităţii Apoldu de Sus, cu o lungime de un kilometru.
Un al doilea viaduct, spectaculos prin faptul că se leagă direct de tunelul autostrăzii din zona localităţii Săcele (judeţul Sibiu) se găseşte pe următorul lot, al patrulea, unde titular al contractului este asocierea italo-română Astaldi-Euroconstruct Trading 98 (ultimată patronată de un alt rege al asfaltului, Dan Beşciu).
Potrivit datelor CNADNR stadiul fizic al lucrărilor pe cele 5 tronsoane este cuprins între 63% şi 77%. O vizită pe şantierul acestor loturi relevă lucrări aflate încă în stadiu incipient.
Buldozerele şi excavatoarele încă au de lucru, un imobil amplasat pe firul autostrăzii încă nu a făcut loc acesteia, se lucrează la terasamente iar asfaltul e departe de a fi aşternut, ca să nu vorbim de semnalizări, separatoare de sens, canale de colectare a apelor pluviale, lucrări de artă şi intrări/ieşiri de pe autostradă.Mai avansat este lotul 1 din Lugoj Deva (termen mutat din aprilie 2013 în august 2013) unde stadiul lucrărilor este de 78% iar constructorul a ajuns la aşternerea asfaltului final.
Escalada costurilor şi a termenelor
Deşi au înregistrat întârzieri majore la încheierea lucrărilor, iar proiectele au fost făcute de ei nu de către CNADNR constructorii nu se sfiesc să ceară suplimentar bani sau extensii de timp. Nu este clar dacă aceste extensii nu vor împinge şi mai departe termenele avansate de CNADNR, menţionate de noi mai sus.
„Unii cer bani, alţii cer extensii de timp sau chiar şi una şi alta”, spune un oficial din cadrul CNADNR implicat în proiect. Unele dispute se află în analiza firmei de consultanţă care asistă CNADNR în proiect, in timp ce altele, fiind respinse au ajuns inclusiv în comisiile de dispute.
Este cazul firmei italiene Impregilo, care a chemat CNADNR în faţa DAB (Comisia de Adjudecare a Disputelor) pentru 4-5 revendicări.Valorile contractelor sunt departe de a fi finale. Preţul segmentului Arad-Timişoara a fost umflat prin acte adiţionale şi lucrări suplimentare cu 40 de milioane de euro şi la fel şi Deva Orăştie, unde majorarea a fost de 19 milioane de euro. Există riscul ca CNADNR să fie bună de plată pentru alte zeci de milioane de euro dacă comisiile de dispute vor da dreptate constructorilor.
Intrările pe autostradă, secrete
Chiar dacă la finele anului vor fi la dispoziţia şoferilor încă 87 de kilometri, aceştia s-ar putea dovedi inutili sau greu de accesat de către şoferi. Astfel, chiar dacă lotul 1 din Lugoj-Deva va fi gata în luna august, drumul de acces, în zona localităţii Chizătău, jud. Timiş, va fi gata în decembrie. În prezent, accesul pe sectorul Deva Orăştie se face din DN7 (E68) în zona localităţii Mintia, printr-un mini-giratoriu construit ad-hoc de constructori din bidoane de plastic, în absenţa unei comenzi ferme din partea CNADNR pentru realizarea unui giratoriu adecvat. Numărul coliziunilor dintre şoferii care ies/intră pe autostradă şi cei care vin pe DN7 este ridicat, susţin surse din poliţia Deva.
Risc de pierdere a banilor UE
În prezent, pentru aproape 40% din întreaga lungime a autostrăzii Sibiu-Nădlac nu există contracte de execuţie a lucrărilor. Compania a semnat recent încă o înţelegere cu firma Spedition UMB pentru realizarea lotului 4 din Lugoj Deva. Rămân însă neacoperite loturile 1 din Nădlac Arad (22 de kilometri, contract reziliat cu firma Romstrade, stadiu fizic 40%), al doilea lot din acelaşi sector (10 kilometri, contract reziliat în urma falimentului Alpine, stadiul fizic 86%), lotul 2 din Timişoara-Lugoj (neatribuit, contract disputat de firmele Selina şi Spedition UMB), precum şi loturile 2 şi 3 din Lugoj Deva (atribuite, dar fără contracte semnate).
Toate aceste porţiuni totalizează 110 kilometri. Accesarea banilor UE pentru realizarea autostrăzii poate avea loc până la finele anului 2015, adică doi ani după încheierea exerciţiului financiar al UE, 2007-2013. În situaţia în care lucrările nu vor fi încheiate până atunci, sumele cheltuite după această dată vor fi suportate de la bugetul de stat.
Teoretic doi ani pentru realizarea loturilor cu lungimi de 10-20 de kilometri sunt suficienţi. Nu însă şi în România. Termenele de execuţie practicate de CNADNR sunt de regulă de 24 de luni, din care 4 luni proiectare, restul execuţie.
Orice contestaţii la licitaţiile ce vor urma vor arunca termenele de închidere a lucrărilor dincolo de momentul până la care banii de autostradă vin gratuit.
Data începerii lucrărilor: decembrie 2008
Termenul probabil al finalizării integrale: 2015
Procentaj terminat: 25% până în prezent, 50% până la finele anului
Constructori neselectaţi: Pentru 110 kilometri, respectiv pentru o treime din totalul de 335 kilometri
Costuri crescute de construire: cu 60 milioane de euro, până acum
Termenul probabil al finalizării integrale: sfârşitul lui 2015
Lungime totală: 330 km
