Primirea unei scrisori privind presuspendarea fondurilor UE pe Transporturi şi Competitivitate este considerată de unii oficiali ai statului drept o etapă intermediară firească. Din păcate însă, perioada de remediere pe care o are la dispoziţie Guvernul se suprapune cu campania electorală şi amorţeala administrativă care de obicei îi urmează.
Ştirea că programele pe Transporturi şi Competitivitate Economică urmează să fie pre-suspendate, potrivit gandul.info, a stârnit reacţii prudente. „Nu am fost informat oficial”, a declarat ieri premierul Victor Ponta. „Nu am primit nimic de la Bruxelles, nu pot specula”, a subliniat şi Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. Presuspendarea reprezintă o etapă intermediară care oferă autorităţilor o fereastră de două luni în care pot remedia neregulile semnalate, în cazul în care acest lucru se produce urmând ca plăţile să fie reluate. Dacă nu, intervine suspendarea programelor în cauză pentru o perioadă de şase luni. Din păcate, perioada de remediere se suprapune cu campania electorală şi amorţeala administrativă care-i urmează, prin urmare este greu de crezut că se pot întâmpla minuni. Totuşi, de modul în care Guvernul rezolvă problemele legate de fondurile europene va depinde dimensiunea feliei alocate României în bugetul Uniunii în intervalul 2014-2020, rata mică de absorbţie şi neregulile semnalate reprezentând deja un motiv serios pentru reducerea sumelor alocate.
Semnalele oficiale
Posibila presuspendare a celor două programe vine pe fondul minei optimiste afişate de autorităţi în legătură cu acest subiect, declaraţiile recente ale şefului Guvernului mergând pe ideea deblocării iminente, singura problemă fiind legată de momentul reluării acestora şi contextul în care se va face. Asta în ciuda unei avertizări din partea CE (este vorba de o scrisoare semnată de preşedintele Jose Manuel Barroso), în care se consideră că planul Guvernului de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor UE prezintă doar soluţii pe termen scurt şi nu rezolvă deficienţele structurale pe termen lung, iar reluarea plăţilor era condiţionată inclusiv de rezolvarea problemelor legate de fraude.
„Este un pas normal”
Primirea unei scrisori de presuspendare a fondurilor europene este un pas obligatoriu, normal din punct de vedere metodologic, în procedura ce urmează după întreruperea plăţilor către o ţară, a declarat ieri Florentina Costache, director pentru fonduri UE în cadrul Ministerului Transporturilor, cu referire la programul operaţional gestionat de instituţie.
În luna august, Comisia Europeană a decis stoparea plăţilor către România. „Procedura este că în termen de trei luni se trimite această scrisoare de presuspendare, iar în şase luni se decide dacă are loc sau nu suspendarea. În cazul nostru e vorba de finele lunii decembrie-ianuarie”, mai susţine Costache.
După oprirea plăţilor, Autoritatea de management are obligaţia de a realiza un plan de remediere a aspectelor reclamate de Comisia Europeană, vor trebui făcute verificări ale tuturor proiectelor, se vor propune corecţii financiare, iar concluziile şi măsurile sunt trimise la Bruxelles. În cazul nostru, planul de remediere a fost trimis în septembrie, iar scrisoarea de presuspendare ar avea – potrivit Florentinei Costache – exact scopul de a atenţiona autorită-ţile că trebuie să aplice măsurile, în caz contrar existând riscul suspendării.
„Nu se va ajunge aici, am trimis un raport apreciat ca fiind de calitate”, spune ea. Costache nu a putut preciza însă valoarea corecţiilor aplicate pe proiecte, dar surse din piaţa cons-trucţiilor afirmă că ar fi vorba de câteva zeci de milioane de euro. De exemplu, într-un proiect de infrastructură, Curtea de Conturi – instituţia care face reverificări ale proiectelor finanţate de UE – a retras, spre exemplu, cinci milioane de euro din cauză că unuia dintre ingineri îi lipseau câteva luni experienţă în domeniu, comparativ cu baremul cerut prin documenţia de licitaţie.
Absorbţie dezastruoasă
Pentru POS Transport s-au alocat României 4,56 miliarde euro, pentru care rata de absorbţie era de 6,4% la sfârşitul lunii septembrie, deci de sub 300 milioane euro. Pentru Competitivitate, alocările au fost de 2,5 miliarde euro, cu o rată de absorbţie de 6,7%. De altfel, din cele 19 miliarde euro disponibile în intervalul 2007-2013 (fonduri structurale şi de coeziune), România a absorbit până în prezent doar 9,7%.
