România a devenit importator net de soia transgenică după ce în urmă cu patru ani îşi asigura întreg necesarul din producţie proprie.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, consideră că reintroducerea culturilor de plante modificate genetic este benefică pentru fermieri şi este decis să continue demersurile la forurile europene pentru autorizarea acestora. Valeriu Tabără susţine că asociaţiile de producători agricoli şi crescătorii de animale au făcut în perioada ultimilor ani mai multe cereri în acest sens.
„Introducerea în cultură a unor tipuri de soia modificate genetic se bazează în primul rând pe solicitarea primită din partea asociaţiilor de producători agricoli şi crescători de animale. Mai mult decât atât, elementele pe care se bazează fundamentarea solicitării mele, respectiv finalizarea procedurilor necesare autorizării culturilor de soia modificată genetic în Uniunea Europeana, sunt de natură ştiinţifică”, a declarat ministrul Agriculturii.
OMG în toate fermele de animale
După aderarea la UE, România a renunţat la culturile de soia transgenică, în prezent cultivându-se pe suprafeţe restrânse anumite soiuri de porumb modificat genetic.
„Soia modificată nu se mai cultivă din 2007. În România mai există acum aproximativ 9.000 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic. Cartofi din categoria OMG nu cultivăm deşi UE permite pentru consumul animalelor”, a precizat Gheorghe Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
În România, la culturi OMG (organisme modificate genetic) maximul a fost atins în 2006, când suprafaţa cultivată cu soia a ajuns la 300.000 de hectare. După aderarea la UE s-a renunţat în totalitate la cultura de soia transgenică.
Reprezentanţii organizaţiilor agricultorilor spun că, deşi în Europa nu sunt acceptate aceste tipuri de culturi, pentru necesarul de hrană în ferme se importă aproape 40 milioane tone anual de şrot de soia şi soia.
„Populaţia din mediul urban şi aproape jumătate din cei care locuiesc la ţară consumă în diverse alimente OMG. Toate marile ferme folosesc în alimentaţia animalelor soia modificată genetic şi deci OMG-ul se regăseşte şi în produsele cumpărate”, a menţionat Marcel Cucu, de la Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR).
Principiul precauţiei
Fermierii susţin că potenţialul de cultivare a terenurilor cu soia este de aproximativ un milion de hectare, din care s-ar putea acoperi tot consumul intern şi ar mai rămâne şi pentru export. Anual, din cauza interzicerii culturilor de soia transgenică se pierde un miliard de euro.
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, apreciază că a fost vorba de ipocrizie când s-a interzis cultivarea de soia modificată genetic, dar importurile în Europa nu au fost stopate.
„În afara câtorva excepţii, nu există lucrări ştiinţifice lămuritoare la influenţa OMG asupra oamenilor. Însă, cum ar putea să existe, când în anumite state legislaţia interzice publicarea lucrărilor ştiinţifice referitoare la OMG fără a avea acordul producătorilor de astfel de culturi? Pentru rigurozitate, în prezent, ne aflăm în sfera de incertitudine ştiinţifică, iar în UE, în astfel de cazuri, e legiferat principiul precauţiei”, a precizat prof. Mencinicopschi. În România, introducerea culturilor OMG pe suprafeţe mai mari a avut loc în perioada 2000-2004.
După anul 2007, o dată cu aderarea României la UE şi obligativitatea eliminării acestei plante din sistemul de culturi agricole, România a devenit importator net de soia şi şroturi de soia, din ţări în care se cultivă cu preponderenţă soia modificată genetic.
Conflict de interese
Valeriu Tabără a fost director de proiecte al firmei Monsanto, un mare producător mondial de alimente modificate genetic. În 2005, el califica organismele modificate genetic „o binefacere ştiinţifică de mare importanţă pentru România”.
Anul trecut, 73 de organizaţii civice l-au acuzat pe Valeriu Tabără că susţine cultivarea plantelor modificate genetic în România şi au cerut demiterea sa.
Culturi OMG în România:
Porumbul modificat genetic se cultivă în România pe o suprafaţă de doar 9.000 hectare.
Soia transgenică s-a cultivat până în anul 2007, pe o suprafaţă de 300.000 hectare.
Cultura cartofului „mutant” este permisă în UE, însă deocamdată nu avem suprafeţe cultivate.
