De la un deficit de 3 miliarde euro în primele 7 luni din 2012 s-a ajuns acum la excedent de aproape 500 milioane euro. Aparent motiv de bucurie (“trăim cât ne ţine plapuma”), vestea reprezintă implicit motiv de îngijorare: scade cererea internă deci economia se contractă, dezvoltarea prin import de tehnologie a încetinit.
Fenomenul a fost subliniat de preşedintele Băsescu ieri, în cadrul unui interviu televizat. “Nu mai avem deficit de cont curent, ceea ce pentru România nu este bine, pentru că este semnalul că nu vin investiţiile străine care ar fi importat echipamente cu care să producă aici”. Cum s-a produs o schimbare radicală faţă de 2012, când exista un deficit de peste 3 miliarde euro?
Dinamica din zona contului curent se exprimă ca suma între 3 factori: comerţ cu bunuri şi servicii, venituri (din muncă şi investiţii), transferuri curente. Cifrele oficiale pentru ianuarie-iulie 2012 puse faţă în faţă cu cele pentru perioda similară din acest an arată o relativă conservare în dreptul transferurilor curente (excedent de 2,14 miliarde euro în prezent faţă de 2,19 miliarde în urmă cu un an) şi veniturilor din muncă şi investiţii (deficit de 1,3 miliarde euro faţă de unul de 1,2 miliarde euro în 2012) dar schimbări dramatice la capitolul tranzacţiilor cu bunuri şi servicii. În cazul valorii nete a bunurilor (exporturi minus importuri) s-a trecut de la un deficit de 4,05 miliarde euro la unul de numai 1,8 miliarde iar la servicii de la un excedent de numai 18 milioane euro la unul de 1,47 miliarde euro.
Interesant de remarcat, în cazul bunurilor diferenţa mult mai mică între valoarea exporturilor şi cea a importurilor s-a obţinut în condiţiile în care valoarea importurilor a rămas relativ constantă (30 miliarde euro în primele 7 luni din 2013 faţă de 30,2 miliarde euro în perioada similară de anul trecut) iar exporturile au crescut cu 2 miliarde euro.
Explicaţia? Cel mai plauzibil scenariu este că creşterea importurilor de tehnologie ce acompaniază dinamica pozitivă a exporturilor a fost atenuată de cererea în scădere din economie fapt ce a diminuat valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate din străinătate.
“Exporturile surprind foarte bine o revenire a cererii interne în UE. Din punctul meu de vedere, dinamica importurilor exprimă deteriorarea în continuarea a cererii interne (încă un indicator care arată mai degrabă că econommia se micşorează)” nota la începutul lunii analistul Florin Câţu pe blogul personal.
