RL a încercat să răspundă cu ajutorul specialiştilor cum influenţează vremea urâtă din ultima vreme producţia autohtonă de fructe şi legume.
Marii perdanţi ai ploilor târzii de primăvară sunt căp-şu-narii: „Pe partea de căpşun e jale, deoarece acum culesul căpşunilor este în toi. Recoltatul trebuia să se des-făşoare normal acum, dar ca urmare a ploilor abundente, are loc contaminarea cu putregai, deci pierderi masive de producţie, de 45-50%”, explică Constantin Tănăsescu, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Biotehnologii Horticole de la Ştefăneşti (jud. Argeş).
În Călăraşi, căpşunarii au pierdut jumătate din recoltă, conform estimărilor lui Stelian Fuia, ex-ministru al Agriculturii: „Ploile au avut pe căpşuni un impact negativ în mod deosebit, pentru că s-a stricat cea mai mare parte a producţiei de căpşuni. Eu am în judeţul Călăraşi, în zona Radovan-Olteniţa, un bazin de căpşuni de 100 de hectare şi toţi se plâng că li se strică căpşunii. Ei se chinuie să salveze ce se mai poate dintre ele. Producţia le-a fost afectată în anumite zone şi cu 50%”.
Fructele de vară-toamnă au şanse să iasă cu bine din potop
Stelia Fuia consideră că fructele de vară de toamnă nu sunt afectate: „Din contră, ploile pot să crească producţia, numai că în mod sigur se vor cere tratamente suplimentare pentru controlul bolilor. Se va interveni cu unul-două tratamente suplimentare, care n-ar trebui să crească costul fructelor. La tomatele din solar nu sunt probleme, că celofanul le protejează de ploaie, iar la tomatele din câmp ploile n-au produs pagube, fiindcă avem doar plăntuţele în stadiu incipient, n-avem roşii la ora actuală”. Gheorghe Sin, preşe-dintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), explică care sunt efectele negative ale precipita-ţiilor abundente: „La pomi şi legu-me problema e apariţia unor boli pentru că nu s-a reuşit efectuarea tuturor tratamentelor că au fost stopate devenirea ploilor. În plus, picăturile de ploaie au spălat substanţele aplicate, reducând din eficacitatea tratamentelor, în condi-ţiile în care umezeala asta mare favorizează bolile”. Constantin Tănăsescu, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Biotehnologii Horticole este mai pesimist: „În urma celor 14 zile de precipitaţii foarte abundente, în plantaţiile viticole este un atac de mană şi va fi unul foarte puternic de făinare, iar la pomi, avem făinare, antracnoză, mucegaiuri. Sunt probleme delicate. Eu estimez că toate zonele horticole afectate de ploi vor avea o scădere de recoltă de 35-40%”.
Spicul de grâu-cu mai puţine boabe, dar mai „umflăţele”
Şeful ASAS consideră însă că minusurile sunt mult mai mici decât plusurile: „Ploile au avut un efect aş spune foarte bun, cel puţin pentru culturile de câmp: grâu, porumb, floarea-soarelui, în afară de situaţia specială a parcelelor pe care au fost inundaţiile. Ploile astea sunt binevenite pentru că era secetă mare în sol şi au refăcut rezerva de apă. Grâul a suferit de secetă şi asta se va vedea în producţie. Lipsa apei i-a afectat numărul de boabe. În schimb, datorită ploilor recente, se va umple mai bine bobul. Este o compensare a numărului mai mic de boabe în spic”.
Mai bine cu ploi decât fără
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a explicat de ce vremea ploioasă nu a afectat producţia din acest an: „Ploile din luna mai sunt o complementaritate pentru rezerva de iarnă, care tradiţional ar trebui să se acumuleze din zăpezi. De aceea nu cred că e o perioadă prea lungă de stagnare a apelor pe teren. Asta fiindcă terenul e încă sărac în apă şi mai ales în profunzime, după seceta din iarnă. E ca un burete care suge. În două-trei zile fără ploaie, toată apa se retrage. În anumite zone cantitatea de ploi a fost într-un volum foarte mare. Dar în Câmpia de Vest, în Transilvania, în mare parte din Moldova, în partea de sud a Bărăganului, exceptând partea de est, ploile au fost extrem de benefice. Ştiţi vorba românească: «Ploaia din mai, un car de mălai»”.
