România are cea mai ridicată rată cumulată a contribuţiilor sociale plătite de angajatori şi angajaţi din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).
Rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3% în Armenia la 55% în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia, reiese dintr-un raport publicat vineri de instituţia financiară internaţională.
„Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se spune în raport.
Răspândirea largă a muncii la negru este confirmată de ponderea redusă în PIB a veniturilor provenite din aceste contribuţii. State în care nivelul contribuţiilor este mai mic decât la noi, câştigă mai mulţi bani la buget. În timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia.”Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuţiilor depăşesc un anumit nivel”, notează Banca Mondială.
România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB. Datele au fost înregistrate la nivelul anului 2011.
Un angajat din patru munceşte la negru
Obligaţiile la Contribuţiile de Asigurări Sociale sunt a doua sursă de evaziune. ”Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de «muncă la negru» (salariaţi în economia subterană). (…) La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 mil. salariaţi «la negru», reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie, arată raportul. Din evaziunea întâlnită în industria alcoolului şi produselor de tutun România mai pierde 0,39% din PIB, adică 2,3 miliarde lei. Evaziunea este de 20% în industria tutunului şi de 45% în cea a alcoolului.
”Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare deficitară a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă, cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată. (…) în ultimii ani au fost iniţiate o serie de măsuri care au condus la îmbunătăţirea acestei situaţii, dar impactul acestora va fi probabil pe deplin observabil în viitor”, afirmă CF. Astfel, în cazul TVA se întâlneşte un grad de conformare de doar 50%, respectiv suma colectată raportat la obligaţiile teoretice de plată în 2012.
55% din salariu plăteşte un angajator din România, împreună cu angajatul său, pentru pensie, şomaj, sănătate, cu mult peste nivelurile întâlnite în oricare altă ţară din regiune. În pofida nivelurilor ridicate calitatea serviciilor prestate din aceste resurse, precum serviciile medicale, lasă de dorit.
