Guvernul a desecretizat parţial contractele Chevron în România privind gazele de şist, ieri fiind publicate acordurile privind perimetrele din judeţul Constanţa. Reprezentanţii Chevron lasă să se înţeleagă că nu li s-a cerut şi desecretizarea celui pentru Bârlad, judeţul Vaslui.
CITEŞTE ŞI Chevron, nouă atracţie la Vama Veche-2 Mai?
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a publicat, ieri, pe site-ul de internet contractele semnate cu firma americană Chevron pentru exploatarea gazelor de şist şi resurselor de ţiţei din cele trei perimetre situate în judeţul Constanţa, anume Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi. Anunţul desecretizării a fost făcut ieri dimineaţă la Varşovia de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Acesta a declarat că, în urma solicitării Guvernului, americanii şi-au dat acordul. Întrebat despre soarta celuilalt contract, cel privitor la exploatările din judeţul Vaslui, Mihai Radu, reprezentant al fimei ce se ocupă de relaţiile publice Chevron în România, s-a mărginit să comenteze: „Chevron a fost de acord cu toate cererile Guvernului”. Ţinerea în continuare secretă a contractului pentru perimetrul vasluian nu a scăpat tirurilor opoziţiei. USL susţine că declasificarea contractelor cu grupul Chevron nu aduce nici o informaţie nouă, datele cu adevărat semnificative şi relevante, cuprinse în acordul cu compania, rămânând în continuare secrete.
„Informaţiile cu adevărat semnificative şi relevante pentru opinia publică, cuprinse în acordul dintre compania Chevron şi statul român, rămân în continuare secrete. Uniunea Social Liberală solicită Guvernului transparenţă totală în privinţa acestor contracte de interes direct pentru cetăţeni. Acest lucru înseamnă, pe lângă publicarea informaţiilor în integralitate, şi desecretizarea contractului care vizează perimetrul din Vaslui, din apropierea Bârladului”, spun reprezentanţii opoziţiei într-un comunicat de presă.
Ce s-a aflat?
Potrivit contractelor, Chevron va plăti statului redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţia calculată pe baza preţului de referinţă, în cazul ţiţeiului, şi conform Legii Petrolului în cazul gazelor naturale. Procentajul redevenţei este stabilit în funcţie de producţia Chevron.
Exploatările vor avea loc în două faze. Prima dintre acestea este obligatorie, presupunând cercetări preliminare efectuate de Chevron. Spre exemplu, în cazul locaţiei Costineşti, valoarea cheltuielilor la care Chevron se obligă este de 21,14 milioane dolari.
Ulterior, dacă Chevron va dori să continue extracţia, va avea de ales, în faza a doua, opţională, între trei variante. În această etapă vor putea fi săpate între una şi opt sonde noi la o adâncime de 3,5 kilometri.
În funcţie de numărul de sonde, volumul cheltuielilor va fi cuprins între 18 milioane de dolari şi 100,14 milioane de dolari. Prima fază, „obligatorie”, presupune săparea a două sonde, una la 3,5 kilometri, alta la 2,5 kilometri, precum şi cercetări seismice.
Contractul are o durată de 48 de luni, din care 24 de luni reprezintă prima fază.
Suprafaţa totală a celor trei perimetre este de 2.700 de kilometri pătraţi. Tehnologiile de exploatare trebuie avizate de
ANRM, iar an de an Chevron trebuie să îşi prevadă în contabilitate provizioane cu cheltuielile pe care le va face la închiderea exploatării pentru refacerea ecologică.
Gafă sau scăpare deliberată?
Clauzele privind investiţiile asumate de către Chevron au fost prezentate public pe site-ul ANRM dintr-o eroare tehnică generată de superficialitate.
Cifrele privitoare la investiţiile Chevron au fost mascate în documentele puse pe internet de către ANRM.
Securizarea formei electronice a contractelor a fost însă proastă şi, ca urmare, printr-o simplă manevră cu mouse-ul, oricine a putut avea acces ieri dimineaţă la aceste informaţii.
Ulterior, ANRM a refăcut securitatea documentului, dar aceasta de abia după ce sumele prevăzute în contracte deveniseră publice.
