Un proiect de lege privind suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere, ar urma să fie aprobat până la finele anului şi aplicat din 2013, a declarat miercuri ministrul Economiei Daniel Chiţoiu.
Ideea suprataxării în special a acompaniilor petroliere a fost vehiculată de oficialii PSD încă de la începutul anului, după ce Petrom a anunţat pentru anul 2011 realizarea unor câştiguri şi venituri record. În cazul declaraţiilor despre „veniturile excepţionale” se pare însă că este vorba de o confuzie.
De unde provin veniturile excepţionale
Declaraţiile nu se referă la ceea ce se denumeşte în contabilitate venituri excepţionale (venituri care nu sunt legate de activitatea normală şi sunt rezultate din evenimente sau tranzacţii ce nu sunt aşteptate să se repete într-un mod frecvent) ci la veniturile obţinute în anumite perioade, cum s-a întâmplat pe durata crizei când anumite companii au avut, într-o anumită comjunctură, profituri coloasale.
Una din motivaţiile actualilor guvernanţi, când se referă la suprataxare, este că astfel s-ar putea stopa majorările de preţuri la carburanţi. În schimb, analiştii economici spun că suprataxarea ar putea determina marile companii să-şi vândă producţia pe alte pieţe şi să mute o parte din activităţi în alte zone.
Din totalul veniturilor, o companie petrolieră dă statului 50% pe taxe şi impozite, iar 16 % reprezintă profitul. Circa 34% sunt cheltuieli, dar care prin multiplicarea pe orizontală prin intermediul miilor de companii aflate pe acest lanţ efectul este de 2,5 ori mai mare.
Dacă aplici o suprataxare, nu loveşti doar în compania mare ci şi în lanţul orizontal de companii care trăiesc de pe urma acesteia. Suprataxarea ar putea avea ca efect final diminuarea activităţilor marilor companii. Reducerea preţului la pompă s-ar putea realiza doar dacă va exista o concurenţă mai mare pe piaţă, spun specialiştii.
Redevenţe „la nivel european” pentru petrol
O altă propunere a guvernanţilor, dar care a fost permament promovată şi în alte guvernări anterioare, vizează majorarea redevenţelor la petrol şi gaze,
Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, sunt fixate din 2004 până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
Trebuie de asemenea menţionat că în Europa, statul român se află în topul european dacă ne referim la nivelul maxim al acestora.
Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei (225 milioane de euro).
Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.
Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.
