Autorităţile şi companiile româneşti îşi faceau, la sfârşitul anului trecut socotelile, apreciind optimist relansarea comerţului cu carne de porc, după ce interdicţia de veo 9 ani, aplicată României, va fi ridicată.
De la 1 ianuraie 2012, interdicţia aplicată României a fost înlăturată de organismele comunitare, însă după trei luni de la această dată, exporturile sunt zero, iar expedierile către UE sunt neimportante.
Cerere de subproduse
Pentru expedierea de carne proaspătă şi de preparate din carne către alte state membre, iniţial, au depus solicitări la Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) un număr de 12 holdinguri. După evaluarea dosarelor, două solicitări au obţinut avize favorabile.
Apoi, una dintre firme (ANGST) şi-a retras cererea, rămânând un singur holding (Smithfield) care a fost evaluat. Acest holding deţine exploataţii comerciale cât şi unităţi de abatorizare, tranşare şi procesare a cărnii.
Firmele din România nu pot însă exporta către ţări terţe carnea din porc.
„O data cu liberalizarea comerţului intracomunitar cu carne de porc am început livrările de produse de carne de porc pe piaţa Uniunii Europene (de exemplu: Ungaria, Italia, Grecia, Franţa, Bulgaria, etc) întrucât nu este permisă încă direcţionarea produselor şi a cărnii de porc produsă în unităţii de porducţie din România spre pieţele ţărilor terţe.
Se încearcă totuşi, la nivelul Ministerului Agriculturii, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi a Siguranţei Alimentare şi al Asociaţiei Române a Cărnii obţinerea autorizaţiilor necesare de comerţ cu carne de porc în China, Coreea de Sud, Rusia, Kazakhstan, unde există o cerere foarte mare de carne de porc – în special de subproduse, multe din reţetele tradiţionale din aceste ţări fiind pe baza de subproduse”, potrivit reprezentanţilor Smithfield.
De ce însă firmele româneşti nu pot exporta carnea de porc? Preşedinteţe ANSVSA susţine că de la 1 ianuarie exporturile se pot realiza, însă e nevoie de o „agreere a certificării”, adică de contracte bilaterale între ţări şi autorităţi.
Demersuri începute de 6 luni
„În prezent exportul este permis, dar fiind vorba de alte ţări decât cele din UE e nevoie de anumite acorduri care se încheie la nivel de autorităţi sanitar veterinare, prin Ministerul de Externe, prin intervenţii la nivel de ambasade. Noi am început demersurile de acum 6 luni, însă încheierea acordurilor durează o anumită perioadă de timp”, a declarat Radu Roatiş.
Nu doar la exporturi mai există unele probleme ci şi la livrări în UE, spune preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii de Porc.
„Pentru exporturi trebuie semnate anumite acorduri bilaterale. Cu Rusia, un astfel de acord trebuie semnat la nivel de stat. O altă problemă pe care o avem e legată de producţia în sistem lohn. Putem livra produse la care utilizăm carne din UE, însă nu putem expedia în UE produse în care utilizăm carne românească certificată UE”, a menţionat Radu Timiş.
Vechile acorduri au expirat, iar autorităţile nu s-au preocupat din timp pentru ca exporturile să poată fi reluate de la 1 ianuarie, potrivit reprezentanţilor Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRCP).
„Pentru ţări precum China, Coreea de Sud şi Kazakhstan cererea foarte mare este pentru ceea ce denumit piese de porc, adică picioare, capete care aici se vând foarte greu şi la preţuri mici, iar acolo sunt baza pentru reţete tradiţionale”, a precizat preşedintele PRCP, Ioan Ladoşi
