Cursul euro-accize. Se repetă scenariul din ultimii 5 ani?

În acest moment cursul euro-leu este sub valoarea din 1 octombrie 2012 deci statul poate încasa mai puţin din accize anul ce vine. Niciodată în ultimii 5 ani leul n-a fost însă mai puternic pe 1 octombrie decât era cu un an în urmă iar pentru cei ce cred în repetarea scenariului, câştigul din creşterea cursului euro-leu poate fi de minim 2%.

Ne-am obişnuit ca fluctuaţiile cursului de schimb să dea emoţii de mai multe ori pe an debitorilor şi jucătorilor din comerţul exterior. Există însă o categorie de venituri direct interesate de cursul de schimb care tremură doar o dată pe an, la întâi octombrie. E vorba de veniturile din accize, care se calculează pentru anul următor de la nivelul cursului înregistrat pe întâi octombrie.

Iar în acest an bugetul de stat are ceva probleme din cauza scăderii veniturilor iar ultima rectificare s-a făcut prin tăieri de cheltuieli şi majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB. Încasările din accize, cele care ne interesează astăzi, reprezintă aproximativ 3,5% din PIB  sau 12,3% din veniturile fiscale (cât ia statul din taxe şi impozite) şi nu se simt nici ele prea bine: la jumătatea anului erau de 9,96 miliarde lei faţă de un nivel prognozat de 10,68 miliarde lei (-7% deci). Cum sunt calculate în euro, statul va încasa cu atât mai mult cu cât cursul va fi mai sus în octombrie, fie şi pentru o perioadă limitată.

Interesant de remarcat, în ultimii 5 ani am avut un euro mai scump la 1 octobrie faţă de nivelul anului precedent de fiecare dată, cu recorduri în 2009 (+13,7%) şi 2008 (+11,4%) şi o creştere de numai 0,4% în 2010. Anul trecut, saltul a fost de 3,77% iar în 2011 euro s-a apreciat cu 2,01%. Or, o creştere de 10% a cursului echivalează cu un spor de 1,2% din veniturile fiscale ale statului, deloc de neglijat când nu prea îţi faci planul la încasări.

Va fi la fel şi în 2013? Cursul euro-leu a atins un minim de 4,3 în mai, când moneda naţională beneficia de impactul veştii că obligaţiunile româneşti fuseseră incluse în mai mulţi indici ai unor bănci faimoase de investiţii, intrând deci pe radarul marilor investitori. De atunci însă euro a început să urce treptat, chiar dacă România are un nou acord cu FMI, economia e echilibrată iar creşterea economică e la locul ei în estimările oficialilor. De la cursul din 23 august (4,4303) şi până la nivelul din 1 octombrie 2012 (4,5178), ar mai fi de parcurs aproximativ 2%, cam cât dobânda bancară pe un an la o bancă de top din România. Va parcurge euro această distanţă în mai puţin de 6 săptămâni? Depinde foarte mult de contextul internaţional (leul n-ar putea să se deprecieze mult peste media regiunii, ar fi prea bătător la ochi pentru flotarea controlată asumată de BNR) iar prima observaţie este că tocmai de aici ar putea veni mâna de ajutor pentru BNR. În septembrie se aşteaptă ieşirea controltă a Fed din programul de monetizări (cumpărarea de obligaţiuni ale trezoreriei cu bani tipăriţi) iar investitorii nu privesc cu ochi buni închiderea robinetului cu bani. Corecţiile au început deja în unele pieţe emergente iar acestea s-ar putea simţi la un moment dat şi pe piaţa românească, în parităţile valutare şi cotaţiile bursiere. Deşi există şi părerea opusă-temporar, banii care fug din Asia ar putea fi parcaţi şi în România, tentaţi de dobânzile încă mari.

Ce spun analiştii

Am încercat să aflăm mai multe păreri despre creşterile regulate de curs în preajma lunii octobrie şi tendinţele pentru acest an. “E doar o coincidenţă” crede Ionuţ Dumitru, preşedinele Consiliului Fiscal. “BNR este cel mai mare jucător din piaţă şi poate face ce vrea. Nu cred că va lasa cursul acolo unde e acum dacă vine vorba de accize. Singurul obstacol poate veni odată cu intrările conjucturale de valută, după sfârşitul QE-urilor (quantitative easing, n.n) în Statele Unite, când o parte a investitorilor care se refugiază din pieţele emergente spre dolar pot face o escală pe obligaţiunile româneşti, cu dobânzi încă tentante” spune analistul Ilie Şerbănescu. “Un curs de schimb flexibil ar poziţiona România in situaţia de competitivitate a Poloniei. Cursul de schimb este o expresie a economiei. Manipularea cursului pentru atingerea diferitelor interese a afectat şi continuă să afecteze economia reală” nota pe 18 august pe blogul personal analistul Lucian Isar. “Creşterile de toamnă ale cursului sunt normale, există o anumită sezonalitate aici” ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR deşi întrebarea noastră viza similitudinea evoluţiilor întâi octombrie curent-întâi octombrie precedent din ultimii 5 ani şi nu creşterile raportate la “cotaţiile de vară”ale leului.

De unde vin încasările din accize

Cele mai importante încasări din accize vin din comercializarea combustibililor, ţigaretelor, băuturilor alcoolice. Statul a operat în 2013 câteva majorări ale nivelului accizelor pentru a-şi spori încasările (la motorină de la 374 euro/tona la 391; la ţigarete, din aprilie, de la 53,18 euro/1.000 ţigarete la 56,71 euro; la alcool de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro) şi a inventat accize noi (la comercializarea bijuteriilor de aur, confecţiilor din blană, autoturismelor de lux, puştilor de vănătoare şi iahturilor). Preocuparea pentru creşterea de veniturile din această sursă este apreciabilă pentru ca autorităţile să nu rişte ratarea ţintei de încasări din cauza cursului de schiimb.

Octombrie curent-octombrie precedent:5 ani de salturi frumoase

Sursa: romanianuda.blogspot.ro, calcule Romania libera